Scoala Nr.8 Dorohoi_24 Ianuarie „Timpul trece, se petrece…”

Când iubești viața, iubești trecutul fiindcă acesta este prezentul așa cum a supraviețuit el în amintirea oamenilor. Aceasta nu înseamnă că trecutul ar fi o vârstă de aur; ca și prezentul, el este deopotrivă neîndurător, suberb sau brutal sau pur și simplu oarecare.
    
Cel care în fiecare centimetru de viață țese un model de forță și mândrie nu poate gusta niciodată din cupa morții. El se duce să se culce printre stele, îmbrățișându-și brațele uscate pentru a salute ecoul propriului său strigăt. Dacă e vorba să judecăm un om, trebuie să ținem seama de felul cum își împlinește ursită, căci prețuirea sau ocara se cuvine să izvoreasca din însăși faptele lui. 24 Ianuarie 2012 a reprezentat un prilej pentru a-I omagia pe cei care într-un fel sau altul au contribuit la realizarea evenimentului cunoscut în istoria națională ca Mica Unire. 
    
Cinstind istoria, activitățile în cadrul Școlii Nr. 8 „Mihail Kogalniceanu” cu ocazia acestui eveniment au început prin marcarea simbolului unirii. Elevi și, deopotrivă, cadre didactice și-au unit glasurile, „Horă Unirii” având rolul de a ne introduce într-o atmosferă înălțătoare, solemnă ce pregătea următoarele acte.
    
Cunoscând trecutul și explicând prezentul, se poate discuta mai ușor despre valori morale, estetice, sociale, culturale, într-un proces mai deschis de înțelegere a acestora.Acesta a fost și scopul simpozionului derulat sub moto-ul „Eroi au fost, eroi sunt încă!” susținut de elevii clasei a VIII-a A sub îndrumarea domnului profesor dr. Vasile Adascalitei. Sala de clasă a fost pregătită în mod festiv, s-au prezentat o serie de referate ce au avut ca scop prezentarea principalelor evenimente, desenele, cântecele și poeziile, ce au fost creații ale elevilor au avut menirea de a încuraja latura artistică. Alături de filmulețul ce puncta importanța istorică a Unirii celor două principate, toate aceste lucruri ne-au făcut să realizăm că operă noastră de poezie și artă suntem datori s-o săvârșim în cinstea strămoșilor și în același timp gândind la cei ce se vor naște. Elevii clasei a VIII-a C au pus în scenă povestirea lui Ion Creangă „Moș Ion Roată și Unirea” transpunându-ne în atmosfera acelor timpuri.

Țara ne este într-adevăr mică, proporțional față de altele și, planetar, nu mai mare decât o vatră strămoșească, dar de pe ea pâlpâie flăcări înalte de comoară, care luminează circular cele mai îndepărtate orizonturi omenești. Și idea de comoară nu e aici, cum s-ar putea lua, o simplă figură de stil ci ea implică taina culturii române în binecuvântatul pământ carpato-dunărean. (DorohoiNews.ro)