Botezul Domnului sau Teofania - insemnand „manifestarea" sau "aratarea" lui Dumnezeu - se praznuieste pe 6 ianuarie. Are o perioada de praznuire de 13 zile, cuprinsa intre 2 si 14 ianuarie. Dupa praznicul Taierii Imprejur (1 ianuarie), Biserica trece de la perioada copilariei lui Hristos la activitatea Sa publica, care va incepe odata cu Botezul Sau.

Spre deosebire de Nasterea Domnului care este precedata de o perioada de post de patruzeci de zile, Botezul Domnului este precedat de numai o zi de post aspru, cunoscuta sub numele Ajunul Bobotezei. Randuiala prevede ca ajunarea sa dureze pana dupa ora 15:00.

Incepand cu secolul IV, Biserica a stabilit ca praznicele imparatesti si chiar ale unor sfinti, sa fie sarbatorite intr-un chip mai deosebit. Pentru pregatirea sufleteasca a credinciosilor, aceste sarbatori sunt precedate de un timp de pregatire, de anticipare, numit pre-serbare sau inainte-praznuire, iar dupa ziua stabilita a sarbatorii urmeaza o perioada de continuare sau prelungire a serbarii, numita dupa-serbare sau dupa-praznuire, ca un fel de ecou al zilei de praznic.

In toata perioada pre-serbarii si a dupa serbarii, pe langa slujba sarbatorii respective se adauga cantari, rugaciuni si lecturi in legatura cu praznicul respectiv.

Botezul Domnului sau Teofania - insemnand "manifestarea" sau "aratarea" lui Dumnezeu - este praznuit pe 6 ianuarie. Are o perioada de praznuire de 13 zile, cuprinsa intre 2 si 14 ianuarie.

Dupa praznicul Taierii Imprejur (1 ianuarie), Biserica trece de la perioada copilariei lui Hristos la activitatea Sa publica, care va incepe odata cu Botezul Sau (Matei 3:13-17)

Daca in timpul zilelor de dinaintea Nasterii Domnului, cantam Troparul Inaitepraznuirii: "Pregateste-te Betleeme pentru ca s-a deschis tuturor Edenul. Impodobeste-te Efrata, pentru ca pomul vietii a inflorit in pestera din Fecioara...", la Vecernia zilei de 2 ianuarie (pe 1 dec. seara) privim catre Galileea si Raul Iordan, cantand troparul Inaintepraznuirii Botezului: "Zabuloane, gateste-te, Neftalime, bine te impodobeste; Iordane raule stai, primeste saltand pe stapanul Cel ce vine sa se boteze. Bucura-te Adame, impreuna cu stramoasa. Nu va ascundeti ca mai inainte in rai. Ca Cel ce v-a vazut pe voi goli, S-a aratat, ca sa va imbrace in haina cea dintai. Hristos s-a aratat, toata faptura vrand sa o inoiasca."

Ambele evenimente - Nasterea lui Hristos si Botezul in Iordan - sunt manifestari sau aratari dumnezeiesti. Cu alte cuvinte, teofanii. Fiecare eveniment a reprezentat un pas crucial in planul lui Dumnezeu de mantuire a lumii.

In Duminica de dinaintea Botezului Domnului cartile liturgice prevad lecturi speciale pentru Sfanta Liturghie. In Apostolul care se citeste (2 Tim 4;5-8), Sfantul Apostol Pavel face referire la toti cei care lui Hristos "I-au iubit aratarea.”: "Tu insa fii treaz intru toate; indura necazul; fa lucrare de evanghelist; slujba ta fa-o deplin! Ca eu de-acum sanger spre jertfa, si vremea plecarii mele a sosit. Lupta cea buna am luptat, alergarea mi-am implinit-o, credinta am pazit-o. De acum mi s'a gatit cununa dreptatii, pe care in Ziua aceea mi-o va da Domnul, Dreptul Judecator; si nu numai mie, ci si tuturor celor ce I-au iubit aratarea."

Pericopa Evanghelica care se citeste, Marcu 1:1-11, descrie predica si activitatea Sfantului Ioan Botezatorul: "Inceputul Evangheliei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Dupa cum este scris in profetul Isaia: Iata, Eu il trimit inaintea fetei Tale pe ingerul Meu, care-Ti va pregati calea; glasul celui ce striga in pustie: Gatiti calea Domnului, drepte faceti-I cararile, Ioan boteza in pustie, propovaduind botezul pocaintei spre iertarea pacatelor. Si ieseau spre el tot tinutul Iudeii si toti cei din Ierusalim si se botezau de catre el in raul Iordan, marturisindu-si pacatele. Si Ioan era imbracat in haina de par de camila, cu cingatoare de piele imprejurul mijlocului si se hranea cu lacuste si miere salbatica. Si propovaduia, zicand: „Vine in urma mea Cel ce este mai tare decat mine, Caruia nu sunt vrednic, plecandu-ma, sa-I dezleg cureaua incaltamintelor. Eu v'am botezat cu apa, dar el va va boteza cu Duh Sfant".

Daca una din zilele Inaintepraznuirii cade duminica, atunci un Prochimen special si Aliluia sunt cantate la Sfanta Liturghie, in care se cer binecuvantarea si mijlocirea lui Dumnezeu.

Ceasurile Imparatesti ale Botezului Domnului
Spre deosebire de Nasterea Domnului care este precedata de o perioada de post de patruzeci de zile, Botezul Domnului este precedat de numai o zi de post aspru, cunoscuta sub numele Ajunul Bobotezei. Randuiala prevede ca ajunarea sa dureze pana dupa ora 15 p.m.

Daca Ajunul Bobotezei cade sambata sau duminica - zile in care nu se posteste - slujba Ceasurilor Imparatesti se savarseste vineri dimineata. Aceasta slujba consta in slujbele zilnice ale Ceasului I, al III-lea, al VI-lea, al IX-lea, si Obednita, ce cuprind insa psalmi speciali si pericope scripturistice pentru Teofanie. Ceasurile sunt numite "imparatesti" deoarece in Bizant imparatul asista la aceasta slujba. Fiecare parte a slujbei are o paremie din Vechiul Testament, o pericopa apostolica si una evanghelica.

Vecernia si ziua praznicului

Daca Ajunul Bobotezei este sambata sau duminica, se savarseste in acea zi Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur la vremea randuita. Liturghia Sfantului Vasile cel Mare se savarseste a doua zi, in ziua praznicului.

Daca insa Ajunul cade in oricare alta zi a saptamanii, Ceasurile Imparatesti se oficiaza in timpul acelei zile, urmate de Liturghia Sfantului Vasile cel Mare unita cu Vecenia.

In Duminica Duminica de dupa Botezul Domnului este citita pericopa apostolica, Ef. 4, 7-13: "Dar fiecaruia dintre noi i s'a dat harul dupa masura darului lui Hristos. Pentru aceea zice: Suindu-Se la inaltime, robit-a robia si daruri datu-le-a oamenilor. Iar aceea ca S'a suit -ce inseamna decat ca El mai intai S'a pogorit in partile cele mai de jos ale pamantului? Cel ce S'a pogorit, El este si Cel ce S'a suit mai presus de toate cerurile, pentru ca sa umple totul. - Si El i-a dat pe unii sa fie apostoli, pe altii profeti, pe altii binevestitori, pe altii pastori si invatatori, ca sa-i pregateasca pe sfinti pentru lucrarea slujirii, spre zidirea trupului lui Hristos, pana ce toti vom ajunge la unitatea credintei si a cunoasterii Fiului lui Dumnezeu, la starea de barbat desavarsit, la masura varstei plinatatii lui Hristos".

Pericopa evanghelica se citeste din Evanghelia dupa Matei, capitolul 4, si prezinta iesirea la propovaduire a Mantuitorului: "Si auzind Iisus ca Ioan a fost intemnitat, a plecat in Galileea. Si parasind Nazaretul, a venit si a locuit in Capernaum, langa mare, in hotarele lui Zabulon si ale lui Neftalim, ca sa se plineasca ceea ce s'a spus prin Isaia profetul care zice: Pamantul lui Zabulon si pamantul lui Neftalim, spre calea marii, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor; poporul ce statea in intuneric a vazut lumina mare, si celor ce sedeau in latura si in umbra mortii lumina le-a rasarit. De atunci a inceput Iisus sa propovaduiasca si sa zica: "Pocaiti-va, ca s'a apropiat imparatia cerurilor!" (Mt. 4, 12-17).

In ziua odovaniei (14 ianuarie), slujba Vecerniei si Utreniei se pune aproape la fel ca si in ziua intai a praznicului, cu exceptia Vohodului si Paremiilor, Litiei si Polieleului si, Antifoanelor speciale la Sfanta Liturghie. Sursa: crestinortodox.ro

GALERIE FOTO