În privinţa locului unde s-a născut viitorul academician Andrieşescu Ioan, părerile sunt împărţite: daca Lucian Predescu în Rnciclopedia României ca şi alţi autori de dicţionare susţin că s-a născut la Iaşi, documentele Colegiului „Grigore Ghica VV” Dorohoi şi monografia acestui colegiu atestă că el s-a născut la Dorohoi la 2 mai 1888.

Studiile şi le-a început tot la Dorohoi. A absolvit Şcoala Primară nr. 1 de băieţi „Gh. Asachi” în anul 1899 după care s-a înscris la gimnaziul de băieţi „Gr. Ghica”pe care l-a absolvit în anul 1903 fiind  printre cei mai buni elevi din clasă. Continuă la Liceul Naţional din Iaşi. Apoi va fi un student excepţional la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii „A.I. Cuza” din Iaşi şi a Universităţii  Bucureşti absolvind în 1912. Îşi susţine doctoratul din 1912 cu teza „Contribuţie la Dacia înainte de romani” deschizând noi perspective în preistoria Daciei. A fost trimis în Europa între 1910-1922 pentru a se specializa la Berlin, Viena, Atena şi Roma.

În perioada cât a stat în ţară, în anul 1915, a fost numit şef al  Secţiei de Arheologie Preistorică de la Muzeul Naţional de Antichităţi Bucureşti, devenind în anul  1919 subdirector, iar între 1927 – 1935 a condus Muzeul Naţional de Antichităţi.

În anul 1920 a devenit doctor docent şi profesor la Facultatea de Litere şi Filosofie din Iaşi; iar în 1923 – profesor la Faculatatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti. A fost director al Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti.

În 1928 este membru în comisia Monumentelor Istorice, în acelaşi an fiind ales şi membru Corespondent al Academiei Române. Este considerat de specialiştii în domeniu ca cel mai de seamă arheolog şi cercetător al preistoriei româneşti.

Între 1938 –1944 a fost director al Seminarului de Arheologie şi Preistorie din Bucureşti; în acelaşi timp a editat cu V. Pârvan “Revista de preistorie şi antichităţi naţionale” (1937-1940). A editat şi revista “Dacia” având un caracter de înaltă ţinută ştiinţifică.

A fost membru al mai multor institute ştiinţifice străine. A pregătit numeroase serii de studenţi pentru care a scris cursuri de specialitate. Ioan Andrieşescu a pus bazele unei noi specialităţi în studierea arheologiei: preistoria. A efectuat personal cercetări pe teren prin săpături arheologice, împreună  cu  studenţii sau singur. Dintre numeroasele sale studii ştiinţifice: Contribuţii la Dacia înainte de romani, Iaşi, 1912,- teză de doctorat; Asupra epocii de bronz în România, Bucureşti,1916; Câteva consideraţiuni cu privire la istoria veche şi ştiinţele ei ajutătoare, 1929 ;Din  preistoria  Olteniei, Craiova 1921; De la preistorie la evul mediu, 1924; ;Piscul Crăsani, Bucureşti, 1924 ;Consideraţiuni asupra tezaurului de la Valci Trân (Bulgaria), 1925; Vasile Pârvan, 1927; Sultana,Craiova, 1927; Arheologia şi istoria veche a Dobrogei, Bucureşti, 1928; Dobrogea, 1928; Artele în timpurile preistorice la noi, 1939.

Dorohoienii, pe care el nu i-a uitat niciodată, ar trebui să-i găsescă un loc de cinste pentru a rămâne mereu în memoria lor. Deocamdată nu există un asemenea loc de unde tinerii să poată afla despre acest mare cercetător al arheologiei româneşti. Dacă dorim cu adevărat ca numele marilor înaintaşi dorohoieni să nu dispară în neant, ar trebui ca gimnaziul unde a învăţat, cât şi primăria locală atât de receptivă în promovarea culturii locale, să consemneze într-un spaţiu la vedere numele celui care a fost şi este academicianul arheolog Ioan Ghe. Andrieşescu (prof. Ilarion Mandachi).

GALERIE FOTO