Mezelurile cu zgârciuri, conservele şi cozonacii cu E-uri şi cârnaţii care conţin 40% grăsime sunt produse pe care e mai bine să le evitaţi. Alimentele de tip junk-food, precum chipsurile, produsele de patiserie sau cofetărie sunt printre cele mai periculoase şi mai tentante în această perioadă.

La acestea se mai adaugă alimentele înalt procesate, cu şorici, grăsime, zgârciuri sau carne dezosată. „Pentru a vedea care sunt alimentele rele şi care sunt bune, trebuie să ne obişnuim să citim etichetele produselor. Altfel e ca şi cum am cumpăra un aliment în orb. Spre exemplu, trebuie să fim atenţi la unele pateuri vegetale care au început să conţină E-uri, la fel ca cele din ficat", atrage atenţia Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.

Crenvurştii să nu aibă mai mult de 20% grăsime
Crenvurştii dietetici sunt recomandaţi, dar trebuie să-I evităm pe cei din materie primă de slăbă calitate. „Eticheta este importantă şi atunci când cumpărăm cârnaţi. Să nu aibă mai mult de 20% grăsime. Sunt unii care au şi peste 40% grăsime. Uitaţi-vă şi la etichetele cârnaţilor care se vând la kilogram. Sunt obligaţi să aibă etichetele la vedere", mai spune Gheorghe Mencinicopschi.

Atenţie la mezeluri, pentru că multe dintre ele conţin o cantitate mare de sare. „Aviz persoanelor de vârsta a treia şi celor cu boli renale. La multe produse nu se simte gustul sărat, dar senzaţia de sete este resimţită acut după consum", atrage atenţia medicul nutriţionist Corina Zugravu.

Tot etichetele ne vor arăta care sunt conservele bune şi care sunt cele rele. Spre exemplu, conservele de fasole, mazăre sau linte trebuie să mai conţină doar apă şi sare. Sardinele la conservă, în sos propriu, în sos tomat sau în ulei de măsline, sunt de asemenea bune, dar dacă pe etichetă scrie că sunt în ulei vegetal sunt mai puţin recomandate pentru simplul motiv că nu ştim ce ulei s-a folosit.

Cozonaci fără coloranţi şi agenţi de îngroşare
Atenţie mare şi la cozonaci! Medicul Corina Zugravu ne sfătuieşte să cumpăraţi cozonacii din patiseriile sau din cofetăriile care au multe vânzări.

Nu trebuie să conţină grăsimi hidrogenate, arome artificiale, coloranţi, antioxidanţi sau agenţi de îngroşare. „Reţeta trebuie să conţină ingredientele pe care le folosea şi bunica: făină, ouă, unt, zahăr, vanilie", spune Mencinicopschi. Dulciurile pentru copii pot fi şi ele foarte periculoase. „Este o invazie de dulciuri care mai de care mai colorate şi mai nesănătoase. Decât să-i luaţi copilului bomboane, mai bine îi cumpăraţi un moş-crăciun din ciocolată, pe eticheta căruia să scrie unt de cacao, nu grăsimi vegetale hidrogenate", vă sfătuieşte Corina Zugravu.

Specialistul Gheorghe Mencinicopsci atrage atenţia că atunci când cumpărăm alimente trebuie să ţinem cont de starea noastră de sănătate şi de efortul pe care îl depunem zilnic. „Este imposibil să excludem din dietă alimentele nesănătoase, dar ele trebuie consumate cu măsură, foarte rar. Suntem prea săraci ca să mâncăm prost, pentru că suntem prea săraci ca să mergem apoi la doctor să ne tratăm", mai spune specialistul în nutriţie.

Consumate în exces, alimentele nesănătoase pot cauza indigestie, iar dacă sunt combinate cu alcool, pot duce la pancreatite.

GALERIE FOTO