Membrii Grupului de lucru pentru combaterea traficului de persoane s-au întrunit astăzi la Instituţia Prefectului- Judeţul Botoşani, discuţiile având ca subiect statistica pe 2016 în privinţa numărului persoanelor traficate, identificate anul trecut de către organele judiciare şi asistate de Agenţia Naţională ÎmpotrivaTraficului de Persoane.

Coordonatorul Centrului Regional Suceava al ANITP, Liliana Orza, a remarcat faptul că faţă de anul 2015, în 2016 s-a înregistrat o scădere la nivel naţional a numărului victimelor traficului de persoane. 

„Dacă în 2015 am avut 880 de victime identificate, în 2016 au fost 756 de victime. Trebuie însă să subliniem faptul că vorbim despre victime identificate în 2016, acesta putând să fi fost traficate în urmă cu doi sau chiar trei - patru ani”, a spus Liliana Orza.

Majoritatea victimelor sunt tinere/ femei, slab instruite, provenite din familii cu o situaţia financiară precară, cărora li s-au promis locuri de muncă stabile, cu câştiguri suficiente cât să-şi asigure un trai decent. Există însă şi victime- persoane cu studii superioare care ori au căzut în plasa unor aşa-numiţi „lover-boy” ori au fost racolate pe reţelele de socializare.

18 dintre aceste persoane traficate apar în evidenţe ca având domiciliul în judeţul Botoşani, dar cu reşedinţa în alte judeţe sau în străinătate.

Potrivit statisticii, 371 dintre victime sunt minore- pubere sau adolescente-, multe dintre ele provenind din familii biparentale. Însă, a atras atenţia Felicia Mihai, coordonatorul Complexului pentru Servicii Comunitare în Protecţia Drepturilor Copilului, chiar dacă minorul devenit victimă a reţelelor de trafic de persoane provine din familii biparentale, asta nu oferă siguranţa că a beneficiat de un mediu familial normal, coerent. 

„Poate unul dintre părinţi sau chiar ambii sunt absenţi emoţional, poate unul dintre ei este plecat la muncă în străinătate. Sunt o mulţime de factori care pot duce la înstrăinarea copilului şi la deficienţe de comunicare între acesta şi părinţi”, a explicat Felicia Mihai.

Procurorul Viorel Porumb de la Biroul Teritorial Botoşani al DIICOT a apreciat că ar trebui să existe o corelare între statistică şi anul în care s-a produs traficarea, existând speţe instrumentate de anchetatori în care victimele să fi devenit victime ale reţelelor de trafic de persoane cu doi- trei ani în urmă şi abia în acest an să fi fost descoperite.

„Pe de altă parte, din cazuistică putem previziona că vor apărea şi alte categorii de victime ale traficului de carne vie: în primul rând consumatorii şi dependenţii de droguri, care s-ar lăsa exploataţi pentru a-şi hrăni viciul, iar în al doilea rând persoanele cu dizabilităţi- ori prin cerşetorie, ori prin pornografie infantilă. Sau ambele, subsecvente”, a spus Viorel Porumb.

În 2018 va fi finalizată şi lansată public Strategia privind combaterea traficului de persoane, o întâlnire cu această temă urmând să aibă loc şi la Botoşani.

GALERIE FOTO