1 aprilie 1914 este o zi importantă pentru urbea noastră: în această zi s-a creat regimentul 69 infanterie din cadrele de rezervă ale batalionului „Dragoş”, care fusese înfiinţat la 1 aprilie 1908 şi care înlocuia fostul Batalion de Poliţie.
  
Efectivul noului regiment a fost destul de repede completat cu oamenii lăsaţi la vatră, precum şi din câţiva ofiţeri de la regimentul 29 infanterie, de unde au mai primit  soldaţi şi cai. Comandant al regimentului 69 a fost numit locotenent-colonelul Negreanu Constantin. Printre adjuncţii săi erau căpitanii Anghel Taţomir şi Neculae Rădulescu. Cancelaria şi biroul de recrutare a fost instalat pe strada Gherghel (astăzi strada 1 Decembrie), vis-a-vis de parcul Brazi (parcul încă nu era finisat). În acest local funcţionase până atunci Cercul de recrutare „Dragoş”.
  
Pentru instrucţie şi manevre s-au concentrat în patru serii diferite aproximativ 1600 de tineri. În timpul concentrării s-au urmărit marşurile, reîmprospătarea  exerciţiilor individuale, exerciţiile de luptă, şedinţe de tragere. Întrucât nu aveau dormitoare pentru cei concentraţi, aceştia au fost cazaţi în corturi instalate pe actualul stadion al oraşului (stadion care pe atunci încă nu exista) cât şi pe locul unde astăzi este florăria oraşului.
  
În luna mai 1914 a fost în control generalul Ion Pătraşcu-comandantul teritoriului 4, care a plecat relativ mulţumit de pregătire şi situaţia regimentului.
  
La 7 mai 1914 s-a deplasat la Bucureşti locotenent-colonel Constantin Negreanu însoţit de câţiva subalterni.Cu toţii, în ţinută de gală, s-au prezentat în vederea primirii steagului regimentului 69 infanterie. La Palatul Regal s-a procedat la înmânarea drapelului tuturor unităţilor militare nou înfiinţate. A doua zi, drapelele au fost sfinţite la Mitropolie, cu care prilej M.S. Regele Ferdinand I a declarat solemn: „Vă încredinţez acest drapel cu credinţa că întotdeauna veţi şti a-l apăra şi a-l conduce cu glorie pe câmpul de luptă”.
  
Datorită izbucnirii războiului dintre Rusia şi Germania, rezerviştii au fost chemaţi la concentrare pentru instrucţie. Toţi militarii au urmat un program intens de instrucţie, care cuprindea o pregătire de război. Au fost trimişi câţiva ofiţeri de la regimentul 29 infanterie pentru întărirea instruirii. Printre ei: căpitanul Arabu Anibal, sublocotenentul Aurel Bantaş şi sublocotenetul Gheorghe Olinescu. Confesorul regimentului 69 a fost,la început, preotul Constantin Enescu, iar pe întreaga durată a războiului – preotul Neculae A. Hodoroabă. După terminarea primei conflagraţii mondiale, acesta din urmă a scris multe lucrări, una dintre ele numindu-se „Din războiul de întregire”.
  
În perioada primului război mondial,regimentul 69 infanterie din Dorohoi a făcut parte din Brigada 37 mixtă condusă de colonelul C. Petala, care-şi făcuse „ucenicia” militară la regimentul 29 infanterie „Dragoş” din Dorohoi.
  
În luna februarie a anului 1916, regimentul 69 infanterie era gata de a pleca pe front. Era condus de colonelul Nicolae Piperescu şi avea în componenţă câteva mii de soldaţi din judeţul Dorohoi. Dar, plecarea pe front s-a făcut abia pe 20 august 1916. În această zi, oraşul i-a condus cum se cuvine pe bravii ostaşi care plecau să lupte pentru întregirea neamului nostru. Străzile erau ornate cu imense arcuri de triumf împodobite cu drapele tricolore şi cu steagurile aliaţilor României. Pe pancarde stătea scris „Trăiască România Mare” şi „Mergeţi cu bine”. Erau de faţă prefectul judeţului Artur Stavri, preoţii C. Ciocoiu, dr. D. Grigorescu, Constantin Enescu, diaconul C. Sandovici. Cu toţii au oficiat serviciul religios de binecuvântare a celor care plecau pe front. Regimentul a defilat prin faţa primăriei, unde se aflau notabilităţile oraşului şi comandantul regimentului 69-colonelul Piperescu. După discursuri, urări şi încurajări, s-au îndreptat spre gară de unde regimentul a plecat spre front.
  
În ziua de 26 august 1916, regimentul 69 a trecut graniţa în Ardeal, în dreptul satului Putna, intrând pe teritoriul de război, unde au şi avut primele confruntări. Începând cu ziua de 3 septembrie 1916, regimentul 69 infanterie a avut primele pierderi la Felsofancsal. Dintre ei îl amintim pe locotenentul în rezervă C. Nechifor din Holboca rănit grav. De asemenea, mulţi ostaşi de naţionalitate română de la inamic au dezertat pentru a lupta alături de fraţii lor.
  
La 20 septembrie 1916, la Libenfalva, este rănit grav la abdomen sublocotenentul Gheorghe Olinescu, care, a doua zi a decedat, fiind înmormântat la cimitirul din Alsofancsal, lângă biserică. În ziua de 22 septembrie este rănit grav, tot la abdomen, locotenetul în rezervă avocatul Constantin Andrei. Acesta din urmă ceruse singur plecarea pe front. A decedat şi el a doua zi fiind înmormântat alături de Gheorghe Olinescu. La 22 aprilie 1923, din iniţiativa căpitanului Aurel Bantaş, rămăşiţele pământeşti ale celor doi ofiţeri dorohoieni au fost aduse şi reînhumate cu onoruri militare în cimitirul eroilor din Dorohoi.
  
La 14 octombrie 1916 este rănit grav şi colonelul Nicolae Piperescu, decedând. Până la 3 noiembrie 1916, regimentul 69 infanterie a fost retras la Tg. Ocna pentru refacere, după care a plecat  din nou pe front. La 11 noiembrie 1916, la comanda regimentului 69 a fost numit maiorul Costăchescu. După câteva zile regimentul s-a retras spre Curtea de Argeş şi Găieşti. La 28 noiembrie 1916, comandantul regimentului, colonelul Costăchescu, împreună cu alţi ofiţeri au fost surprinşi de inamic şi luaţi prizonieri.
  
La începutul lunii decembrie 1916, regimentul 69 infanterie a plecat spre Dorohoi, decimat, fără comandanţi şi cu gândul refacerii efectivului. Abia la 24 iulie 1917, regimentul 77 infanterie nou înfiinţat la Botoşani, din care făceau parte şi ostaşii din fostul regiment 69 infanterie din Dorohoi, a plecat din nou pe front. Deci, în anul 1917, regimentul 69 infanterie din Dorohoi a fost asimilat de regimentul din Botoşani, campusul militar din strada Gherghel find destinat din nou centrului de recrutare.
  
Deşi a avut o existenţă scurtă, numai trei ani, regimentul 69 infanterie a participat cu dăruire şi entuziasm la luptele din primul război mondial, aducându-şi aportul la întregirea neamului. În afara celor 3 colonei care au fost numiţi la conducerea regimentului 69, mai remarcăm faptele eroice ale căpitanului Gheorghiu Petru, locotenentului Bantaş Aurel, locotenenţilor post-mortem Olinescu Gheorghe şi Andrei Constantin, plutonier Breabăn Neculai. Jertfele eroilor regimentului nu au fost zadarnice. Neamul nostru s-a întregit, s-a închinat şi se închină cu pioşenie în faţa mormintelor celor căzuţi în lupte şi-i comemorează în fiecare an de Ziua Eroilor. De  asemenea, în Dorohoi există strada Locotenent Andrei, strada Locotenent Olinescu, strada Piperescu şi poate că în viitor o stradă se va numi Bantaş Aurel. prof. Ilarion Mandachi

GALERIE FOTO