Deniile din Saptamana Sfintelor Patimi sau Patimiri ale lui Iisus Hristos au in centrul lor taina suferintelor sufletesti si trupesti ale Mantuitorului ca urmare a pacatelor oamenilor, aratate in invidie si ura, lacomie si tradare, frica prea mare si lipsa de fidelitate etc. Pe de alta parte slujbele deniilor arata si puterea pocaintei.

Prin caracterul si continutul lor, deniile sunt unicat in cultul divin ortodox. Cuvantul ,,denie” vine de la slavonescul vdenie si inseamna priveghere sau slujba nocturna. Mai precis, denia este slujba utreniei sau ,,de dimineata” care se savarseste seara, in ajun. Denia se deosebeste de priveghere, care inseamna tot slujba de seara, prin faptul ca se refera numai la utrenia savarsita seara.

Daca privegherea se savarseste in ajunul sarbatorilor importante, deniile se savarsesc numai in doua saptamani din timpul unui an bisericesc si anume: in saptamana a cincea si a saptea (sau a Patimilor) din Postul Pastelui. Cele doua denii din saptamana a cincea sunt utreniile zilelor de joi si sambata savarsite seara, in ajun. Slujba este o utrenie de post care inglobeaza in ea cele doua piese imnografice foarte importante si frumoase: Canonul cel Mare al Sfantului Andrei Criteanul, imnograf din secolul al VIII-lea si Acatistui Bunei Vestiri, atribuit patriarhului Serghie al Constantinopolului (sec. VII). Prima piesa imnografica, cunoscuta si sub numele de Canonul de pocainita, este alcatuit din 250 de imnuri sau strofe in care autorul exprima in forma intraripata zdrobirea inimii celui pacatos, constituind un imn statornic spre pocainta. Cea de a doua compozitie imnografica, Acatistul Bunei Vestiri, este un imn de lauda inchinat Maicii Domnului, alcatuit din 24 de strofe. Aceasta piesa imnografica da expresie sub forma poetica, invataturii Bisericii despre Maica Domnului.

Deniile din saptamana ultima a Postului sau Saptamana patimilor sunt slujbele la care credinciosii participa, prin traditie, in numar foarte mare. Ele se savarsesc in biserici incepand cu seara Floriilor, deci din Duminica a sasea a postului, pana vineri seara, inclusiv. Ca si cele din saptamana a cincea si aceste utrenii au elemente specifice care le dau caracter de unicat. Dintre aceste denii, cele mai importante sunt cele de joi si vineri seara, cunoscute si sub denumirile de denia mica si denia mare. Cea de joi seara are ca elemente specifice, citirea celor 12 Evanghelii ale patimilor si scoaterea solemna a Sfintei Cruci in mijlocul bisericii. Cea de vineri seara se deosebeste de celelalte denii prin Cantarea Prohodului, in trei stari, ca si prin ritualul inconjurarii bisericii cu Sfantul Epitaf (cusatura sau pictura de mare frumusete care reprezinta scena punerii in mormant).

Odinioara, mai ales la sate, lumanarea de ceara curata aprinsa de credinciosi in biserica, la deniile din Saptamana Patimilor, era la sfarsit purtata in mana pana acasa, ca arvuna a luminii invierii, ca semn ca rostul si folosul slujbei deniilor este acela de a aduna in timpul Postului lumina in suflet spre a ne bucura de lumina cea mare si deplina a Sfintelor Pasti.

Incepand cu Denia de duminica seara, dupa cei sase Psalmi ai Utreniei, se canta pana in Sfanta si Marea Joi troparul. Sursa: sfatulparintilor.ro

GALERIE FOTO