Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir, este apărătorul oştilor, iar Sfântul Dimitrie cel Nou Basarabov ocroteşte Capitala şi alină sufletele rănite. Primul se sărbătoreşte azi, al doilea, mâine. Iată care este semnificaţia acestei sărbători.

Moaştele Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir se află în Grecia, la Salonic, în lăcaşul care îi poartă numele. Cele ale Sfântul Dimitrie cel Nou Basarabov se află la Catedrala Patriarhală din Bucureşti, unde se adună an de an zeci de mii de pelerini din toată ţara. Ambele moaşte sunt făcătoare de minuni, aducătoare de linişte şi de vindecare.

A murit muceniceşte

Despre Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de mir se spune că a trăit în timpul împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian (286- 305). Fiu al prefectului din Tesalonic, el a fost numit, datorită calităţilor sale, guvernator al Tesalonicului, după moartea tatălui său. Mai târziu, împăratul Maximian a aflat că Dimitrie este creştin, lucru care l-a mâniat foarte tare. Drept urmare, întorcându-se biruitor dintr-un război, Maximian a poruncit să se facă praznice în fiecare cetate, în cinstea zeilor. Ajungând la Tesalonic, împăratul l-a întrebat pe Dimitrie dacă sunt adevărate cele auzite despre el. Dimitrie a mărturisit cu îndrăzneală că este creştin şi a defăimat închinarea păgânească. Împăratul l-a pedepsit: Dimitrie a fost întemniţat şi ucis cu suliţa.

Credinţe populare de Sâmedru

- Există credinţa că, în ziua Sf. Dumitru (Sâmedru), căldura intră în pământ şi gerul începe să-şi arate colţii. Potrivit altor tradiţii, dacă de Sfântul Dumitru este vreme aspră, iarna va fi bună, iar de va fi vreme bună, toamna va fi lungă şi frumoasă. Dacă luna va fi plină şi cerul acoperit de nori, iarna va fi aspră, cu zăpezi mari.
- În ajun de Sâmedru, la ţară se aprind focuri. Mai exact, în noaptea de 25 octombrie se ţine “Focul lui Sâmedru”, când oamenii aprind focuri în curţi sau pe dealuri, peste care copiii sar pentru a fi sănătoşi, iar tinerii, ca să se căsătorească. Se spune că cei care sar peste flăcări vor fi sănătoşi întregul an şi feriţi de necazuri şi boli.
- În această zi, ciobanii află cum va fi iarna. Îşi aşază cojocul în mijlocul oilor şi aşteaptă să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă va fi o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, anotimpul va fi aspru.
- Ziua Sfântului Dumitru, pe vremuri, era o zi a soroacelor. Se terminau învoielile încheiate între stăpânii oilor şi ciobani.
- Tot de Sfântul Dumitru, se tocmeau lucrătorii pentru diverse treburi.
- Ţăranii tundeau coama cailor până la trei ani, ca să aibă păr frumos.
- Femeile fac pomeni cu grâu fiert, unt, lapte sau brânză.
- Cine are împrumuturi trebuie să le achite în această zi.
- În ziua de Sf. Dimitrie nu e bine să te piepteni.

Sfântul Dimitrie cel Nou a trăit în secolul al XIII-lea. S-a născut în satul Basarabi (Bulgaria de azi), aflat pe marginea râului Lom. A fost o vreme păstor, după care a îmbrăţişat viaţa monahală, intrând într- o mănăstire aflată într-o peşteră din apropierea locului său de origine. Nevoindu- se cu post, rugăciune şi priveghere, a devenit făcător de minuni. Şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu pe malul unui râu între două pietre, cunoscându-şi dinainte sfârşitul. Moaştele lui au fost găsite după o vreme şi au început să facă minuni. În cele din urmă au ajuns în România şi au devenit ocrotitoarele Capitalei. Sursa: libertatea.ro

GALERIE FOTO