La sediul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, la inițiativa Asociației CulturEst, ieri, 16 august a.c., a început, cu participarea reprezentaților Facultății de Istorie din București, studierea dosarului lui Mugur Călinescu. Elevul Mugur Călinescu, în toamna anului 1981, a scris lozinci anticomuniste pe gardurile și zidurile clădirilor publice din Botoșani, a fost prins și anchetat de Securitate iar la scurt timp s-a îmbolnăvit grav și a murit. Cazul său a fost prezentat de presa locală dar și națională și a fost evocat în câteva cărți.

Istoricul Alexandru Groza, în urma acestei cercetări, sub îndrumarea lect. dr. Matei Gheboianu, care predă cursul de istoria comunismului la Facultatea de Istorie din București, va elabora  o lucrare de specialitatea, ce va fi făcută public pe site-ul Muzeului vieții cotidiene în comunism(www.muvicc.ro). Arhitecta Krisztina Bokos( Universitatea de Arhitectură din Copenhaga), pornind de la datele istorice din acest dosar, va proiecta pentru MuViCC o expoziție ce va purta numele Mugur Călinescu.

 „Încercăm să facem o reparație morală, căci am convingerea, după ce am studiat și eu acest caz, că Mugur Călinescu este un erou și el trebuie să rămână așa în memoria colectivă la Botoșani. Moartea lui tragică m-am determinat să scriu romanul „Copiii sălbatici”( Editura „Cartea românească”, 2016, 400 pag.), care are ca fundal profilul acestui erou și anii cei mai negri ai comunismului, anii '80. Institutul pentru Investigarea a Crimelor Comunismului și a Memoriei Exilului Românesc (IICCMER) va organiza anual, la solicitarea noastră, începând cu 2017, un concurs ce va purta numele de Mugur Călinescu, pe teme ale  represiunii comuniste, concurs la care vor participa liceele din România”. (Constantin Iftime, manager proiect MuViCC).

Asociația CulturEst face un apel public către persoanele care cunosc „Cazul Mugur Călinescu” să ofere mărturii([email protected], tel 0755400362), ce vor fi consemnate în această lucrare.

Reamintim că, în urmă cu trei ani, Asociației CulturEst, printr-o hotărâre a Consiliului local, i-a fost repartizat drept sediu al Muzeului vieții cotidiene în comunism fosta Hală CET. Până în acest moment, Primăria Botoșani, care este proprietară a acestei construcții dezactivate, nu a pus la dispoziție documentația necesară începerii amenajării muzeului. Cu fonduri proprii, Asociația CulturEst a proiectat interiorul și exteriorul MuViCC (vezi www.muvicc.ro), expozițiile permanente și a colectat obiecte muzeale. Asociația CulturEst, la elaborarea acestor proiecte, a colaborat cu instituții de importante din Romania, precum Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Facultatea de Istorie din București, IICCMER, iar în acest moment are o echipă de proiectanți, formată din istorici și arhitecți, români și străini, de mare prestigiu, fapt care asigură crearea, la Botoșani, a primului muzeu modern despre comunism din România.

GALERIE FOTO