Lăsatul Secului reprezintă o sărbătoare care marchează ultima zi când se mai poate mânca de dulce, înainte de a începe unul dintre cele patru mari posturi rânduite de Biserica Ortodoxă. (Postul Nasterii Domnului, Postul Sfintelor Pasti, Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel si Postul Adormirii Maicii Domnului). Anul acesta, Lăsatul Secului de Paşti are loc duminică, 26 februarie.

Singurul post care are doua Lasatul Secului este cel al Sfintelor Pasti, cunoscut si sub numele de Postul cel Mare. Primul Lasatul Secului este pentru carne si se tine in Duminica Infricosatei Judecati, iar celalalt este pentru oua, peste si lactate si se tine in Duminica Izgonirii din Rai a lui Adam.

In toate zonele rurale din tara Lasatul Secului de Pasti joaca un rol extrem de important. Foarte multe traditii inca se tin. De exemplu, Lasata Secului de Pasti pastreaza traditii specifice inceputului unui an agrar, sarbatorit odata cu echinoctiul de primavara. Dupa cum spune si Profesorul Ion Ghinoiu, „prin fixarea Pastelui in raport cu echinoctiul de primavara si faza lunara, cele mai importante sarbatori si obiceiuri pagane au fost impinse in afara ciclului pascal, la Lasatul Secului si la Rusalii".

Aceasta sarbatoare marcheaza si acel moment de cumpana dintre noul an agrar si cel vechi. In functie de aceasta sarbatoare sunt tinute si obiceiurile si datinile locului. Acestea se impart in doua categorii: sarbatori care au loc inaintea de Lasatul Secului in „Saptamana Nebunilor" si obiceiuri care se tin in saptamana „Caii lui Santoader".

Praznicul de duminica este impodobit, din mosi-stramosi, de traditii pe care crestinii ortodocsi le respecta pentru a avea un post usor, care sa infraneze puterea de a pacatui.

In foarte multe localitati din sudul tarii se pastreaza cu sfintenie obiceiul de Batere a halvitei. In cadrul acestei ceremonii participa si copiii si adolescentii. Se obisnuieste ca gazda sa lege o bucata de halvita cu o sfoara si incepe sa o plimbe prin fata tinerilor, organizati in echipe de cate doi, avand mainile legate la spate. Fiecare copil incearca sa prinda bucata de halvita cu gura, un lucru mai greu decat si-ar inchipui multi. Majoritatea celor care participa la aceasta traditie ajung sa se murdareasca din plin pe fata si chiar pe haine. Se spune ca persoana care prinde halvita in gura o primeste drept recompensa.

O alta datina care se pastreaza si in zilele noastre este Legarea granelor. Acest obicei se practica pentru ca pasarile sau alte daunatoare sa nu distruga recolta gospodarilor.

In unele sate din Covasna, de Lasatul Secului se practica un alt obicei vechi, cel al focurilor purificatoare. Pe inserat, pe dealuri se aprind focuri. Conform traditiei, in acest fel atmosfera se purifica in comunitatea respectiva, ajutand totodata si la alungarea spiritelor rele. Mai mult, se credea ca prin savarsirea acestui ritual se asigura si perpetuarea renasterii la viata.

Iar in regiunea Munteniei, nurorile obisnuiesc sa prepare placinte cu branza dulce si stafide pe care mai apoi le ofera soacrelor, pentru ca relatiile lor sa ramana „dulci" si in timpul Postului Mare.

Nu in ultimul rand, se mai practica si obiceiul ca multi credinciosi sa ofere copiilor nevoiasi cate sapte sticle cu lapte, simbolizand cele sapte saptamani ale postului. Se crede ca aceasta traditie va aduce hrana mai buna copiilor nevoiasi pe parcursul Postului Pastelui.

GALERIE FOTO