Floriile sau Duminica Floriilor se sărbătorește anul acesta pe 21 aprilie, în ultima duminică înaintea Învierii Domnului. Această zi marchează începutul sărbătorilor pascale și se prăznuiește cu o săptămână înainte de Paște.

Duminica Floriilor sau Floriile
Duminica Floriilor (sau Floriile) este o sărbătoare creștină fără dată exactă, comemorată întotdeauna în ultima duminică dinaintea Paștelui. Sărbătoarea comemorează un eveniment menționat de către toate cele patru evanghelii: intrarea lui Iisus în Ierusalim în zilele dinaintea patimilor:

Floriile sunt denumite, de asemenea, Duminica Patimilor sau Duminica Floriilor a Patimilor Domnului.
În toate bisericile ortodoxe, creștinii poartă în mâini în această zi ramuri de salcie sau „mâțișori” care au fost sfințite la slujba de dimineață. Acest lucru simbolizează locuitorii Ierusalimului care l-au primit cu bucurie pe Mântuitor.

După slujbă, salciile sunt aduse acasă și se ating cu ele copiii, ca să crească mari și frumoși. Apoi, ramurile sfințite se pun la icoane, la porți, la grinda casei, pe morminte, fiind folosite în gospodărie tot timpul anului. Se spune că vindecă animalele bolnave și aduc o recoltă bogată.

Sâmbăta dinaintea Floriilor este dedicată comemorării morţilor. La sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva morţii, care aşteaptă la poarta Raiului, să revină pe pământ, să se îmbăieze.
 
De asemenea, la miezul nopţii dinspre Florii, fetele fierbeau apa cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari. În Duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer, sperând că în acest fel să le crească părul frumos şi bogat. Totodată, se crede că cel care înghite trei mâţişori întregi in ziua de Florii nu va suferi tot anul de dureri de gât.

În țara noastră, Floriile îmbină semnificația evenimentului biblic cu tradiții populare care își trag rădăcinile din antichitate. Pentru cei mai mulți români, ramura de salcie reprezintă înnoirea, primăvara, renașterea naturii. Se plantează răsaduri, iar mănunchiul de mâțișori înfipt în pământ este menit să aducă ocrotirea plantelor. În unele regiuni din sudul țării, femeile colindă aproape ca la sărbătorile de iarnă. De asemenea, apicultorii din Bucovina își binecuvântează stupii cu ramuri de salcie. În alte zone, salcia are rolul de a alunga norii de grindină sau de a tămădui boli pentru durerea de spate.

Alte tradiții și obiceiuri
Se spune că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște.
De Florii se mănâncă pește, fiind a doua dezlegare din postul Paștelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.
Sâmbăta din ajunul acestei sărbători este cunoscută și ca Moșii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletele celor decedați. Semnificaţia creştină a acestei zile este una foarte puternică, reprezentări ale lui Hristos intrând în oraş călare pe un măgar fiind întâlnite frecvent în pictură.

În popor se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească. De Florii se obişnuieşte să se facă “de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an.

De asemenea, exista şi obiceiul ca părinţii îi lovească pe copii cu nuieluşa de salcie când veneau de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi.

GALERIE FOTO