Înălţarea Sfintei Cruci marchează două evenimente solemne pentru creștini. Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci este marcată prin post aspru, pentru că ziua aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota.

Pe 14 septembrie, creştinii ortodocşi sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci, zi ce aminteşte de răstignirea lui Iisus Hristos.

Înălțarea Sfintei Cruci este una dintre cele mai vechi sărbători creștine, aducând  aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota.

Două evenimente solemne
Astfel, Înălţarea Sfintei Cruci marchează două evenimente solemne: aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci este marcată prin post aspru.

Crucea este un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului, iar sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci este singura cu post aspru şi rugăciune care apare la data de 14 septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox și greco-catolic), cât și în cel latin.

Tradiția populară
Înălţarea Sfintei Cruci. Potrivit tradiției, de Ziua Crucii se închide pământul și odată cu el se ascund și insectele, reptilele și plantele care au fost lăsate la lumină în primăvară.

În calendarul popular, ziua Înălțării Sfintei Cruci mai poartă denumirea și de Ziua Crucii, Ziua Șarpelui sau Cârstovul Viilor și este considerată data ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei.

Nu este voie, în ziua Înălţării Sfintei Cruci, să se lucreze, pentru a nu atrage primejdiile.

Se ține post negru
Înălţarea Sfintei Cruci. Pe 14 septembrie, la biserică se sfinţesc busuiocul, mentă, maghiranul şi cimbru, considerate plante magice. Acestea îi apară pe credincioşi de diverse boli, dar veghează şi asupra păsărilor şi animalelor din ograda.

Monedele sfinţite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă aduc belşug şi spor în muncă.

De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune şi peşte. Este recomandat să se ţină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului şi a trupului.

Oamenii din popor cred că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă. De asemenea, dacă ciorile se adună în gard, va cădea bruma.

GALERIE FOTO