Astăzi este 24 decembrie şi mai este o zi până la sărbătoarea naşterii Mântuitorului nostru, Iisus Hristos. Ajunul Crăciunului este o zi cu multe tradiţii şi superstiţii populare. Ce este bine să facem şi ce e interzis în această zi?

Astăzi este Ajunul Crăciunului, o zi încărcată de diverse tradiţii în România. În Ajunul Crăciunului, ca şi în Ajunul Anului Nou, colindătorii merg din casă în casă pentru a le aduce bucurie oamenilor. În seara de Ajun, în pragul casei este așezat un vas cu grâu, peste care trec colindătorii. În zilele următoare, grâul este dat animalelor, pentru a avea spor, ca și colindătorii.

Ajunul este şi un prilej pentru gospodinele din unele zone ale țării de a-și primeni și împodobi casele, de a agăța de grindă sau de streașină crenguțe de busuioc, levănțică sau mentă ca să poarte noroc celor din casă, dar și ca să parfumeze aerul încăperilor.

În noaptea de Crăciun, pe masă se pune un colăcel, în care se înfige un cuțit. De asemenea, pâinea așezată sub masă simbolizează norocul pentru întreaga familie, iar grâul e pus sub fața de masă pentru ca noul an să aducă recolte bune și belșug. Masa trebuie să rămână întinsă toată noaptea, iar cine are șemineu lasă focul aprins. Ca să le vină pețitori, din Ajunul Crăciunului și până la Bobotează, fetele mătură casa de la prag înspre răsărit. În aceste două săptămâni este bine ca fetele mari să nu dea gunoiul afară din casă.

Pentru Ajunul Crăciunului gospodarii își strâng de prin sat toate lucrurile care le aveau date cu împrumut, pentru ca sfintele sărbători să le găsească acasă, căci altfel, se crede că ele vor plânge și că proprietarii vor avea pagubă tot anul.

Tot de Ajun, coșurile se mătură și funinginea se aruncă prin vie, ca vara să încarce via cu struguri, după cum a fost încărcat coșul cu funingine. Alții pun această funingine la rădăcina pomilor, ca să se încarce pomii de poame; alții o aruncă pe sub pomi și pe straturile de legume, ca să nu facă viermi și mai ales ca puricii să nu mănânce verdeața și rodul. Cenușa se dă afară în această zi, numai după ce se dă de pomană sare și ceapă. Unele gospodine păstrează această cenușă, pe care o strâng de pe vatră pe nemâncate și o amestecă cu gunoiul ce-l strâng din casă, iar primăvara, când sădesc straturile pentru semănături, presară cenușa și gunoiul peste ele.

O altă superstiție spune că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă.

Românii ar trebui să aibă vâsc în casele lor în Ajunul Crăciunului pentru a fi lipsiţi de ghinion în anul ce stă să înceapă. În Ajunul Crăciunului, oamenii își împodobesc casele cu vâsc ca simbol al bucuriei și pentru pacea sufletească.

De Ajun, toți membrii familiei vor mânca mere, pe care le vor tăia cu propriile mâini. Dacă mărul ales este unul copt și rumen, vei avea parte de noroc în anul care vine. Dacă însă mărul tăiat are viermi, va urma un an cu boală.

Apicultorii trebuie să aibă mare grijă în Ajun şi să nu dea de mâncare albinelor. Tradiţia spune că acestea vor muri. În noaptea de Ajun de Crăciun nu este bine sub nicio formă să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor. Tradiţia spune că, în această noapte, boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Iisus Hristos care s-a născut în iesle și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor. Astfel, nu este bine să participi la discuția lor, pentru că aduce ghinion.

GALERIE FOTO