Sfânta Muceniță Filofteia este pomenită în calendarul-ortodox în data de 7 decembrie.

Cine a fost Sfânta Mucenita Filofteia
Sfânta Mucenita Filofteia a trăit în sec. al XIII-lea, în sudul Dunării, însă nu se ştie cu exactitate dacă provenea din neam de români sau de bulgari. Numele său în limba greacă înseamnă „iubitoare de Dumnezeu”. Pentru că a dovedit milă faţă de oamenii sărmani, a fost omorâtă de tatăl sau, la vârsta de numai 12 ani. Chiar dacă moaştele sale se află la Curtea de Argeş de la sfârşitul sec. al XIV-lea, abia în anul 1950, Sinodul BOR a decis generalizarea cultului Sfintei Filofteia.

Istoria arată că moaştele Sfintei Filofteia au fost duse iniţial la Târnovo, unde au rămas până în anul 1393. În acel an, Ţaratul bulgar a fost ocupat de turci, care au şi ars oraşul. Pentru a le feri de profanare, moaştele au fost duse la Vidin, unde au stat puţin timp, probabil până în 1396. După înfrângerea armatelor creştine la Nikopole, crescând ameninţarea turcă, moaştele au fost oferite domnitorului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân (1386-1418). Acesta le-a aşezat în vechea ctitorie domnească, cu hramul „Sf. Nicolae”, de la Curtea de Argeş, pe atunci catedrala mitropolitană.

În acest fel se explică şi alegerea zilei de 7 decembrie drept zi de pomenire (imediat după ziua hramului). După construirea noii biserici de către Neagoe Basarab, sfinţită la 15 august 1517, moaştele au fost aşezate aici a două zi, când s-a făcut şi proclamarea canonizării Sf. Ierarh Nifon al Constantinopolului (prima canonizare la noi). Moaştele au rămas la Curtea de Argeş până în 1893, când, datorită stării avansate de degradare a bisericii, au fost mutate în bisericile „Sf. Gheorghe” şi „Adormirea Maicii Domnului” – Olari, din aceeaşi localitate. În timpul primului război mondial, datorită mutării frontului în apropierea acestei localităţi, moaştele au fost duse în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti. După terminarea războiului, au fost readuse la Curtea de Argeş, iar din 1949 se află în paraclisul acestei mănăstiri. În tradiţia populară Sfânta Filofteia este numită Poitra lui Nicolae.

Tradiţii şi superstiţii de Sfânta Filofteia
Sărbătoarea Sfintei Filofteia este ţinută de creştini pentru a fi feriţi de diferite boli şi necazuri, iar bătrânii cred că viile sunt protejate de mană, dacă respectă ziua de 7 decembrie ca zi nelucrătoare. 

Legat de această mare sărbătoare, se crede că în urma rugăciunilor, Sfânta Filofteia ajută tinerele în căsnicie. Astfel, în popor, sărbătoarea era respectată cu sfinţenie de femeile care nu puteau să rămână însărcinate.

De asemenea, această mare zi era respectată şi pentru a îndepărta bolile, în schimb, cine lucrează riscă să se taie sau să se lovească la picior. Numită şi “aducătoarea de ploi”, se spune că procesiunile cu moaştele sale pe timp de secetă au adus ploaie şi recolte bune.

Blestemul Sfintei Filofteia
Racla în care se odihnesc moaştele Sfintei Filofteia a fost restaurată în anul 2004, la Monetăria Statului. Atunci, s-a drapat lemnul cu catifea roşie, s-au aurit piesele din argint, s-a reaurit capacul, s-au schimbat picioruşele de sprijin, confecţionate din aluminiu. În plus, s-au înlocuit bucăţile deteriorate din lemnul de chiparos. Șocul a venit însă atunci când meşterii de la Monetăria Statului, conduşi de Vasile Vasile, au găsit scris pe săculeţul care învelea moaştele ceea ce s-a dovedit a fi un blestem! 

Istoria consemnează că speriat că moaştele sfintei vor fi împrăştiate, Mitropolitul Cosma ar fi rostit: ”Poruncim cuvioşiei/ tale Arhimandrite chir Parthenie, Igumen Argeşului, să le pecetluieşti într- un săculeţu de bogasin nou lăsându- i afară numai mâna cea dreaptă pentru sărutarea norodului. şi aşa pecetluite să le/ aşezi în sicriu. Şi să ştie fieşcare/ să se ferească a nu cuteza să ciupească/ cât de puţin din sfintele moaşte, că am pus blestem asupra cui/ a cuteza a să atinge/ să ia. Într-a acesta şi chip să urmezi/! Şi să fii blagoslovit! 1791, mai 10”.

GALERIE FOTO