Sărbătoarea Rusaliilor sau Pogorârea Sfântului Duh ori Cincizecimea, așa cum se mai numește această celebrare, este prăznuită la 50 de zile după duminica Paștelui.

Anul acesta, românii au parte de o zi liberă legală, mai exact, a doua zi de Rusalii, care cade într-o zi de luni. Iată când sunt Rusaliile în 2025, ce obiceiuri sunt respectate de Rusalii și de ce este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin-ortodox. 

În ce zi pică Rusaliile
Anul acesta, Rusaliile sunt sărbătorite pe 8 iunie, duminică, iar a doua zi de Rusalii, 9 iunie, este zi liberă pentru români, fiind o zi de luni. Rusaliile reprezintă cea mai veche sărbătoare creștină, iar până la finalul secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era o dublă sărbătoare, fiind celebrată alături de Înălțarea Domului. De pe la începutul secolului al V-lea, Cincizecimea este sărbătoare de sine stătătoare. 

Tradiții și obiceiuri de Rusalii
Sărbătoarea Rusaliilor este una dintre cele mai vechi sărbători creștine. În această zi, în Biserici sunt binecuvântate ramuri de nuc și tei, ca simbol al limbilor de foc care s-au pogorât peste apostoli în ziua Cincizecimii.

În Duminica Rusaliilor, la sfârșitul Sfintei Liturghii se face o slujbă specială numită Vecernia plecării genunchilor. Se numește așa pentru că toate lumea îngenunchează de Rusalii pentru a arăta smerenie față de Pogorârea Sfântului Duh.

În cadrul acestei slujbe se citesc șapte rugăciuni de binecuvântare a ramurilor verzi de tei sau nuc, care sunt împărțite apoi credincioșilor și care simbolizează darurile Sfântului Duh. Ramurile semnifică limbile de foc prin care s-a arătat harul Duhului Sfânt apostolilor pentru ca aceștia să vestească Evanghelia lui Iisus în toate limbile lumii.

Aceste ramuri se țin la icoane și după ce se usucă ele nu trebuie aruncate la gunoi, ci arse sau îngropate în pământ ca să se reîntoarcă în natură.

Unele gospodării păstrează ramurile și după ce se usucă, împodobind ferestrele sau icoanele. În alte părți ale țării, oamenii folosesc ramuri de plop, tei sau stejar pentru a își împodobi casele și gospodăriile. Se spune că acestea feresc oamenii de necaz și boli.

În unele zone, în sâmbătă Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori și un colac, pentru pomenirea morților. În Duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite pentru cei vii.

În credința populară, cuvântul Rusalii provine din latinescul „Rozalia”, care face referire la sărbătoarea trandafirilor, însă are legătură și cu fetele împăratului Rusalii, despre care se spune că aveau puteri magice și seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.

În credința populară, Rusaliile sunt spiritele morților care au petrecut Paștele cu cei vii și nu vor să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ și încep să facă rele oamenilor.

Oamenii ar fi început să evite să le numească Rusalii, așa că le spuneau iele, zâne sau frumoase.

În unele zone se dansează Jocul Călușarilor, în special în Contești, Lisa, Bragadiru și Zimnicea. Se spune că leacul cel mai folosit pentru cei atinși de Rusalii este jocul călușarilor.

În Ardeal, de exemplu, există obiceiul care se numește udatul nevestelor. Femeile sunt stropite cu apă pentru a fi sănătoase și frumoase tot anul.

Superstiții de Rusalii
Se spune că de Rusalii nu e bine să te urci pe vârfuri dealurilor, pentru că te pocnesc relele.

Totodată, în prima și a doua zi de Rusalii nu se lucrează, nu se face treabă nici în casă, nici pe câmp, căci Rusaliile te pot „înnebuni”.

Oamenii își pun usturoi și pelin la brâu și după ureche pentru a fi păziți de iele. Pe vremuri, obișnuiau să se frece cu usturoi pe frunte sau pe barbă.

Rusaliile vin după Moșii de vară, o zi de pomenire a celor morți extrem de importantă, numită și Sâmbăta morților.

Rusaliile cad întotdeauna la 10 zile după Înălțare sau la 50 de zile după Paște, motiv pentru care se numesc și Cincizecime.

GALERIE FOTO