Sfântul Teodor a fost ucenicul marelui Pahomie, apoi, stareţ după el, la mănăstirile din Tabena Egiptului. S-a născut în Tebaida de Sus din părinţi creştini şi pe când avea 14 ani s-a dus, cu binecuvântarea mamei sale, la o mănăstire de monahi unde a vieţuit mai mult timp. Auzind Teodor de Cuviosul Pahomie şi de sfinţenia vieţii lui, l-a căutat şi s-a învrednicit a fi numărat printre ucenicii aceluia. 

La vârsta de 25 de ani, fericitul Teodor a fost ales de dascălul său ca însoţitor, ori de câte ori cerceta mănăstirile puse sub povăţuirea sa. La 30 de ani a fost sfinţit preot, de unde şi numirea sa de Teodor cel Sfinţit, adică Teodor preotul. La puţină vreme după moartea lui Pahomie, fiind dezbinări şi neînţelegeri între mănăstirile pahomiene, Teodor a fost ales să păstorească în toate aceste mănăstiri, reuşind să aducă pacea şi dragostea frăţească în marea familie a fraţilor săi. Sub cârmuirea sa, aceste mănăstiri au ajuns la atâta strălucire, încât pretutindeni ajunsese vestea despre viaţa curată a călugărilor de acolo. În anul 367, Sfântul Cuvios Teodor a trecut la Domnul. 

Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan s-au nevoit în veacul al XVIII-lea în Sihăstria Putnei, loc de aspră nevoință și de liniște în care se retrăgeau cei mai aleși monahi putneni.

GALERIE FOTO