Sfântul Samson (†530) era din neamul Sfântului Împărat Constantin cel Mare (306-337), originar din Roma. De tânăr, arătându-se înclinat spre milostenie şi spre ajutorarea celor săraci, şi-a împărţit averea nevoiaşilorşişi-a eliberat robii, vieţuind ca un sihastru şi împlinind poruncile Domnului. Mergând în Constantinopol, şi-a găsit o casă smerită în care îi găzduia pe săracii care veneau în cetate cu trebuinţele lor. A învăţatşimeşteşugul doctoricesc şi a ajuns medic iscusit, tămăduindu-i pe cei aflaţi în suferinţetrupeşti, nu pentru plată, nici pentru laude, ci din dragoste pentru semenii săi, la fel ca Mântuitorul Iisus Hristos. 

De asemenea, Sfântul Cuvios Samson se îndeletnicea cu citirea dumnezeieştilor Scripturi. L-a vindecat chiar şi pe împăratul Iustinian (527-565) de o boală grea. Drept mulţumire, împăratul a zidit două case în apropierea locuinţei sfântului, una pentru bolnavi, iar cealaltă pentru săraci, iar pe Samson l-a rânduit purtătorul lor de grijă. Patriarhul Mina al Constantinopolului, aflând de el şi cunoscând credinţaşicurăţiavieţii lui şi găsindu-l iscusit în cunoaştereaînvăţăturilor ortodoxe, l-a hirotonit preot al Marii Biserici a lui Hristos. Îngrijind pe bolnavi şi găzduind pe străini, Sfântul Samson a dus o viaţă bineplăcută lui Dumnezeu. La adânci bătrâneţi, s-a mutat în pace la Domnul, făcându-se multora pricină de mântuire. 

Sfânta Ioana Mironosița a făcut parte din grupul femeilor mironosițe care L-au urmat pe Mântuitorul Iisus Hristos. Conform tradiției, ea a fost cea care a recuperat capul Sfântului Ioan Botezătorul după ce Irod a dat ordin să-i fie tăiat și aruncat.

Sfânta Mironosiță Ioana, soția lui Huza, iconom (intendent) al regelui Irod Antipa este amintită în Evanghelia de la Luca (8, 3) ca fiind una dintre femeile care Îl urmaseră pe Hristos din Galileea și care îi ajutau pe ucenicii Domnului, împreună cu Suzana, Maria Magdalena și altele.

În Evanghelia de la Luca 23, 55 – 24, 11 ni se relatează cum aceste femei s-au dus la mormânt ca să termine ungerea cu miresme a trupului lui Iisus, începută în grabă de Iosif și Nicodim. Când au ajuns la mormânt, au rămas uluite văzând că mormântul era gol, în el nemairămănând decât giulgiurile. Un înger le apare atunci, vestindu-le Învierea Domnului. Ele au crezut și au devenit astfel primele propovăduitoare ale Învierii lui Hristos.

Biserica o prăznuiește pe 27 iunie, precum și în Duminica Mironosițelor.

GALERIE FOTO