Cuviosul Pimen (†454) era egiptean de neam şi a trăit în pus¬tia Egiptului în vremea împăratului Teodosie al II-lea cel Tânăr (408-450). Împreună cu cei şaptefraţi ai săi, a luat drumul pustiei, făcându-se monah. 

Aşadar, fericitul Pimen îşi ducea zilele şi anii în pustniceştinevoinţe, stăruind neîncetat în rugăciuni, sporind în fapte bune şi întărindu-se cu ajutor de la Dumnezeu împotriva diavolului. Într-un timp scurt, supunându-şi trupul în slujba duhului, a ajuns la înălţimeanepătimirii, devenind mare între părinţii pustiei. Dregătorul din acel loc a vrut atunci să-l vadă pe Pimen, dar el, gândindu-se că aşa vor începe ispitele şi mândria, i-a trimis răspuns să nu vină, că nu poate să-l vadă. 

Mirându-se, dregătorul a recurs la un şiretlic, închizându-l pe nepotul lui Pimen, cu gândul că părintele din pustie va veni să mijlocească pentru acesta şi astfel îl va putea vedea. Sora Sfântului Pimen a alergat atunci la el şi i-a cerut ajutor. Sfântul nu a primit-o şi nu a vrut să meargă la dregător, dar la rugămintea ei i-a scris dregătorului: „Cercetează după lege şi de este vrednic de moarte, să moară, iar de nu, nepedepsindu-l, să-l eliberezi!” Dregătorul s-a mirat atunci de această socotinţăşi l-a eliberat pe tânăr. Şi a avut Cuviosul Pimenmulţime de ucenici, cărora le răspundea în pilde, pentru ca ei să înţeleagăînvăţăturile Domnului şi să nu rătăcească de la dreapta credinţă. 

GALERIE FOTO