Ştim din Evanghelie cum Sfântul Proroc Ioan a fost ucis din porunca lui Irod şi cum cinstitul său cap a ajuns pe tipsie, în mâinile Irodiadei. Multă vreme cinstitul cap a stat îngropat într-un loc ascuns, la castelul din Maherus, unde se săvârşise uciderea. Despre acest loc ştia însă Sfânta Mironosiţă Ioana, soţia lui Huza, dregătorul lui Irod, iar aceasta, luându-l de acolo în taină, l-a îngropat la Ierusalim, pe Muntele Măslinilor, într-un vas de lut.
A stat acolo până pe vremea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, când, prin doi monahi, cinstitul cap a ajuns la un olar din Emesa, în Siria. În 453, Episcopul Uranie al Emesei l-a aşezat în biserica din această cetate. Aceasta e socotită a doua aflare a cinstitului cap al Botezătorului. După mulţi ani, cinstitul cap a fost dus în Constantinopol, iar pe vremea iconoclasmului a fost ascuns la Comane. De aici a fost adus din nou la Constantinopol de către Sfântul Ignatie (aceasta este a treia aflare a cinstitului cap, serbată la 25 mai). În anul 1204, latinii au luat o parte din capul Sfântului Ioan, pe care au dus-o în Franţa, într-o biserică din Amiens, unde se află şi astăzi.
Astăzi prăznuim și pe Cuviosul Petroniu Tănase (1914-2011) stareţ al Schitului Românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos, dar şi unul din marii duhovnici români. S-a născut în anul 1914, în comuna Farcașa (județul Neamț). S-a călugărit de foarte tânăr în obștea Mănăstirii Neamțului, unde s-a și format duhovnicește, apoi a intrat în obștea Mănăstirii Antim. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial și în primii ani după (1945-1947), Cuviosul Petroniu a fost funcționar la Cancelaria Sfântului Sinod și chiar la secretariatul patriarhului Nicodim. A făcut parte din mişcarea „Rugul Aprins” și a suferit consecințele acestei afilieri.
Din 1978, Cuviosul Petroniu a trăit neîntrerupt în Sfântul Munte Athos, iar din anul 1984 a fost ales stareț al Schitului Prodromu. A renunțat la stăreție la începutul anului 2011 din cauza vârstei înaintate. A trecut la Domnul în ziua de 22 februarie 2011 și a fost înmormântat după tradiția athonită la 24 februarie 2011 în cimitirul Schitului Prodromu. A fost canonizat de Patriarhia Ecumenică la 31 august 2025.
