În vremea prigoanelor venite asupra creştinilor la sfârşitul secolului al 3-lea şi începutul celui de-al 4-lea, în cetatea Axiopolis din Dobrogea (numită astăzi Cernavodă) trăiau mulţi mărturisitori ai lui Hristos. Dintre aceştia, mulţi au fost prinşi, chinuiţi şi osândiţi la moarte din porunca dregătorilor păgâni.

Vechile martirologii amintesc la 26 aprilie pe Sfinţii Mucenici Chiril, Chindeu şi Tasie, ale căror nume au fost găsite pe inscripţiile descoperite în ruinele vechii cetăţi. Moaştele lor erau cinstite în această cetate, a cărei importanţă a crescut după ce persecuţiile au încetat. Alături de Sfinţii Chiril, Chindeu şi Tasie, vechile sinaxare mai pomenesc la Axiopolis şi alţi martiri: Acachie, Crispion, Dadas, Dion, Fausta, Felix, Saturnin, Victorin şi Zenon (pe 10 mai); Heraclie şi Irineu (pe 4 august) şi Hermes (pe 18 octombrie). 

Astăzi, Biserica Ortodoxă face pomenirea şi a Sfântului Sfinţit Mucenic Vasilevs, Episcopul Amasiei. Acesta a suferit moarte martirică în timpul împăratului Liciniu. Sfântul Vasilevs nu a vrut să se închine idolilor, ci cu mult curaj, în faţa împăratului stând, a zis: „Niciodată nu vei putea să-mi dai atât de mult, cât voieşti să-mi iei, dacă te sileşti să mă desparţi de Dumnezeul meu Cel viu”. Pentru aceasta i s-a tăiat capul, iar trupul său a fost aruncat în mare. Mai apoi, trupul său a fost scos din apă şi înmormântat cu cinste la 26 aprilie.

Sărbătoarea Soborului Sfintelor Femei Românce este prăznuită în Duminica a 3-a după Paști, a Mironosițelor. În imnografia liturgică dedicată acestei sărbători se pomenesc sfintele canonizate deja de Biserica Ortodoxă Română și cele care se vor aproba pentru a fi canonizate în anul 2026, precum și mulțimea de sfinte necunoscute care au viețuit pe teritoriul României.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în anul 2025, a hotărât instituirea acestei sărbători.

GALERIE FOTO