Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” organizează, pe 21 iulie 2026, o nouă ediție a întâlnirilor Convorbiri critice.
Imaginea pe care o avem, astăzi, despre Mihai Eminescu, scriitorul, poetul național al românilor, jurnalistul politic, este datorată în cea mai mare măsură comentatorilor săi și editorilor operei sale. Adică – posterității sale, critice, exegetice, filologice, dar și (imposibil de evitat) politice. Sub coordonarea prof. univ. dr. Ioana Bot (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, membră a Consiliului Științific al Memorialului), la Memorialul Ipotești au loc o serie de convorbiri cu personalități ale lumii științifice și culturale, care s-au ocupat cu studierea, editarea sau traducerea operei eminesciene, din dorința de a aduce aproape de un public larg detaliile concrete ale evoluției înțelegerii lui Eminescu, în mai bine de un secol de posteritate. Programul face parte dintr-un proiect mai amplu, urmărind constituirea unei arhive de istorie orală a eminescologiei la Memorialul Ipotești.
În serii de câte trei întâlniri lunare online, prof. Ioana Bot discută cu invitații programului pe teme de istorie a receptării lui Eminescu, dar și de istorie personală – a relației fiecărui invitat cu opera eminesciană, respectiv cu imaginile istorice ale acesteia. Istorii personale și dezvoltări ale unor proiecte de cercetare (ediții, articole, cărți, studii etc.) sunt evocate/explicate/argumentate în fața unui public care poate, de asemenea, să intre în dialog cu invitații, prin intermediul platformei zoom. La edițiile anterioare, au participat la dialog cerc. șt. I, dr. Adrian Tudurachi (Institutul de Lingvistică și Știință Literară „Sextil Pușcariu”, Academia Română) și prof. univ. dr. Ioan Milică (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași).
Invitatul ediției din 21 iulie 2026 a programului Convorbiri critice este lect. univ. dr. Cătălin Cioabă (Universitatea din București).
Accesul la activitate, care va avea loc între orele 14.00 și 15.00, este liber și se poate face prin conectarea la următorul link: https://us02web.zoom.us/j/81412865137.
IOANA BOT (IOANA BICAN) este profesor univ. la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, directoare a Centrului de cercetare în filologie modernă (FiM), al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, membră a Consiliului Științific al Memorialului Ipotești. Volume de eminescologie: Eminescu și lirica românească de azi (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor), „Mihai Eminescu, poet național român”. Istoria și anatomia unui mit cultural (coordonator; Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001), Eminescu explicat fratelui meu (Editura Art, București, 2012), Convorbind cu idealuri. Șase studii despre romantismul românesc (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2025). A editat scrieri de Ioana Em. Petrescu (seria de autor, postumă, publicată la Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006-2025), Lena Constante, Mihai Eminescu (Versuri din manuscrise, note și comentarii de Ioana Bot și Cătălin Cioabă, Editura Humanitas, 2015; Proza literară, note și comentarii de Ioana Bot, Editura Humanitas, 2022). A colaborat la numeroase proiecte lexicografice internaționale, cu articole despre Mihai Eminescu și romantismul românesc (cel mai recent: Joep Leerssen, ed., Encyclopaedia of Romantic Nationalism in Europe, www.ernie.uva.nl).
CĂTĂLIN CIOABĂ este lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, unde predă, în principal, fenomenologie germană și ține, totodată, pentru masteranzi, un curs intitulat „Filozofie și literatură”. Dubla sa specializare – filologie și filozofie – i-a marcat cariera academică. Este autor de monografii: Timp şi temporalitate (Humanitas, 2000); Jocul cu timpul: Ontologia temporală a lui Martin Heidegger (Humanitas, 2005; Ratio et Revelatio, 2024); Filozoful și umbra lui: Turnura gândirii la Martin Heidegger și Ludwig Wittgenstein (Humanitas, 2013; Ratio et Revelatio, 2025). A tradus: Otto Pöggeler, Drumul gândirii lui Heidegger (Humanitas, 1998); Martin Heidegger: Fiinţă şi timp (Humanitas, 2003, în colaborare cu Gabriel Liiceanu), Prolegomene la istoria conceptului de timp (Humanitas, 2005), Metafizica lui Nietzsche (Humanitas, 2005, în colaborare), Despre miza gândirii (Humanitas, 2007; în colaborare). În anul 2013 a inițiat la Editura Humanitas „Seria Mihai Eminescu”, o suită de volume care, editate în colaborare cu specialiști precum Ioana Bot și Ioan Milică, încearcă să redeschidă accesul sensibilității contemporane la creația eminesciană (poezie, proză, publicistică, teatru): Mărturii despre Eminescu. Povestea unei vieți, spusă de contemporani (2013), Poezii (ediție adnotată, 2014), Versuri din manuscrise (2015), Publicistica literară (2018), Proză literară (2022).
