Liderii coaliției de guvernare se vor întâlni, miercuri, într-o ședință în care vor discuta măsurile din OUG-ul „austerității”. Conform draft-ului, vor îngheța pensiile, salariile și drepturile sociale, va crește cota generală de TVA de la 19% la 21%, se impune plata CASS la pensiile de peste 3000 de lei. De asemenea, va crește acciza la alcool, combustibil, tutun, va crește prețul rovinietei, dar va crește și impozitul pe profiturile băncilor de la 2% la 4%.

Comisia Europeană: Guvernul nu mai vrea burse pentru elevi și umilește familiile îndurerate. Măsurile dure de austeritate pregătite

Ordonanţa austerităţii: Vă prezentăm pachetul de 23 de măsuri, aflat în discuție la Guvern (acesta este un draft și în funcție de negocierile politice mai pot surveni modificări)

1. Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%.

2 Creșterea cotei reduse de TVA de la 9% la 11% (alimente, medicamente, apă, pesticide etc.)
Creșterea cotei de TVA de la 9% la 11% se aplică pentru: Livrarea de medicamente de uz uman și veterinar; Livrarea de bunuri precum alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman și animal; Livrarea apei pentru irigații în agricultură; Livrarea de îngrășăminte și pesticide chimice; Servicii de alimentare cu apă și de canalizare.

3. Creșterea cotei reduse de TVA de la 5% la 11% (cărți, cultură, energie, lemne de foc)
Creșterea cotei de TVA de la 5% la 11% se aplică pentru: Livrarea de energie termică în sezonul rece, pentru anumite categorii de consumatori; Livrarea de lemne de foc către persoane fizice și juridice, sub formă de trunchiuri, butuci, crengi, vreascuri sau forme similare; Servicii care permit accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice; Livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, în format fizic și/sau electronic, cu excepția celor care conțin în totalitate sau în principal conținut video sau muzical audio, sau a celor destinate exclusiv sau în principal publicității.

4. Creșterea cotelor reduse de TVA rămase la 21%
Creșterea cotei de TVA de la 9% la 21% se aplică pentru: Servicii de cazare în sectorul hotelier sau sectoare similare, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; Servicii de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202; Livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite; Livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență; Servicii care permit accesul la târguri; Servicii care permit accesul la evenimente sportive.

5. Creșterea accizelor (carburanți, alcool, tutun, zahăr etc.)
Creșterea accizelor specifice și ad valorem pentru produsele accizabile selectate, așa cum sunt definite în Titlul VIII – Accize din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Măsura se aplică următoarelor categorii: Produse energetice și electricitate; Alcool și băuturi alcoolice; Tutun prelucrat; Produse cu conținut ridicat de zahăr.

6 Contribuții de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 RON
Începând cu 1 august 2025, se va introduce o contribuție de asigurări de sănătate (CASS) pentru toate categoriile de pensionari, aplicabilă doar părții din pensie care depășește 3.000 RON pe lună.

7. Impozit suplimentar pe sectorul bancar
Modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, prin majorarea cotei impozitului suplimentar pe sectorul bancar de la 2% la 4% din cifra de afaceri.

8. Impozit suplimentar pe jocurile de noroc
Începând cu 2025, se propun măsuri fiscale pentru operatorii de jocuri de noroc, inclusiv majorarea taxei de autorizare pentru jocurile de noroc online (de la 21% la 25%), pentru aparatele de tip „slot machine” (de la 5.300 EUR la 5.800 EUR/an), a taxei pe viciu pentru sloturi (de la 500 EUR la 1.000 EUR), a taxei de autorizare pentru pariuri în cotă fixă (de la 21% la 23%) și a cotei pentru aparatele VLT operate de Loteria Națională (de la 4,5% la 12%).

9. Reducerea sporurilor (ex. condiții vătămătoare, fonduri UE, stimulente)
Reducerea plafonului sporului pentru condiții periculoase de la 1.500 RON la 300 RON/lună, începând cu a doua jumătate a anului 2025. Reducerea sporului pentru fonduri europene de la 50% la 35% din salariul de bază și plafonarea altor stimulente la maximum 30% din salariul de bază.

10 Măsuri în educație (burse, consolidare elevi, normă didactică mărită)
Începând cu anul școlar 2025-2026, se vor implementa următoarele măsuri: ajustarea normei didactice printr-o creștere medie de 10%; restructurarea programului de burse pentru studenți, revenind la criteriile și nivelurile din anul școlar 2022-2023 (cu excepția burselor sociale); creșterea numărului mediu de elevi pe clasă.

11 Măsuri CNAS (co-asigurați, concedii medicale)
Se propune introducerea contribuției obligatorii de asigurări de sănătate pentru persoanele co-asigurate și ajustarea procentelor de compensare pentru concediile medicale în funcție de durata acestora (55% pentru până la 7 zile, 65% pentru 8-14 zile, 75% pentru peste 15 zile).

12 Măsuri de eficientizare pentru autoritățile publice locale
Se propun reforme structurale pentru autoritățile publice locale, inclusiv: reducerea normativelor de personal în funcție de populație, actualizarea formulei de egalizare bugetară pentru a încuraja colectarea veniturilor proprii, introducerea de condiționalități bazate pe performanță (ex. legarea transferurilor de rata de colectare a taxelor locale și cofinanțarea obligatorie a investițiilor naționale).

13. Reforma companiilor de stat (subvenții, contracte comerciale)
Măsurile includ: reducerea treptată a subvențiilor bugetare, în special pentru companiile cu pierderi; reducerea cheltuielilor operaționale ineficiente prin restructurarea activităților neprofitabile; continuarea profesionalizării guvernanței corporative; transparență sporită a operațiunilor comerciale și maximizarea profiturilor și a dividendelor plătite la bugetul de stat.

14. Reforma instituțiilor publice autofinanțate
Se propun măsuri pentru a spori disciplina fiscală, inclusiv: o supraveghere bugetară mai strictă; raționalizarea și reducerea cheltuielilor operaționale curente; reorganizarea și regionalizarea structurilor teritoriale; reducerea personalului TESA și externalizarea funcțiilor de suport; restricții privind creșterile salariale în instituțiile cu niveluri salariale nejustificat de mari.

15. Reducerea investițiilor publice (transfer împrumut PNRR către grant, dezafectări împrumuturi PNRR, prioritizare programe naționale)
Se propun măsuri precum: transferul proiectelor de investiții eligibile din PNRR de la componenta de împrumut la cea de grant; finalizarea revizuirii componentei de împrumut a PNRR; restructurarea programelor naționale de investiții; introducerea cofinanțării obligatorii de către autoritățile publice locale; și actualizarea cadrului legal pentru evaluarea și selecția investițiilor.

16. Impozit pe dividende (16%)
Cota de impozitare a veniturilor din dividende va fi majorată de la nivelul actual de 10% la 16%. Noua cotă se aplică tuturor plătitorilor de dividende, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, rezidente sau nerezidente.

17. Impozit pe proprietate bazat pe valoarea de piață
Începând cu 2026, impozitarea proprietăților pentru persoanele fizice se va baza pe valoarea de piață a activelor imobiliare. Se preconizează că reforma va duce la o dublare a veniturilor din impozitul pe proprietate de la persoane fizice.

18. Impozitare de mediu – reformă PNRR
Guvernul va implementa o reformă a fiscalității verzi în sectorul transporturilor. Măsura cheie constă în introducerea TollRo, un nou sistem electronic de taxare care va înlocui actuala rovinietă pentru vehiculele de transport marfă cu o masă maximă autorizată de peste 3,5 tone.

19. Creșterea rovinietei la 50 EUR de la 28 EUR
România va majora taxa anuală pentru vigneta (rovinieta) pentru autoturisme de la nivelul actual de 28 €/an la 50 €/an.

20. Redevențe și monetizarea activelor statului
Redevențele vor fi revizuite și actualizate, în special la expirarea contractelor actuale, pe baza indicelui de inflație. În plus, se vor implementa măsuri pentru a spori valoarea activelor deținute de stat.

21. Înghețarea salariilor publice și a prestațiilor sociale
Se va aplica o înghețare generală a salariilor în întregul sector al administrației publice. Simultan, se va aplica o înghețare a tuturor drepturilor de asistență socială, inclusiv a tuturor categoriilor de pensii publice (atât contributive, cât și necontributive), indemnizații și alte beneficii sociale, care vor rămâne la nivelurile de plată din anul 2025.

22. Reforma administrației centrale (reorganizarea ministerelor și a serviciilor deconcentrate)
Se inițiază procesul de reorganizare a ministerelor, a instituțiilor subordonate și a structurilor descentralizate. Reorganizarea va include consolidarea entităților cu responsabilități similare, regionalizarea funcțiilor administrative și reducerea numărului de organisme descentralizate.

23. Reducerea pragului pentru voucherele de vacanță la 6.000 de lei
Se propune o restructurare a politicii privind voucherele de vacanță, acestea urmând a fi acordate exclusiv angajaților din sectorul public cu venituri lunare brute de până la 6.000 RON. Utilizarea voucherelor va fi restricționată la perioada de extrasezon (în afara intervalului iunie-august).

Liderii coaliției de guvernare s-ar fi adunat la Guvern pentru a discuta pe 2 planuri: Ordonanța ”austerității” și măsurile de reducere a personalului din administrație. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a fost la Bruxelles, iar după discuțiile cu cei de la Comisia Europeană a înțeles că pachetul de măsuri fiscale și promisiunea de a reduce personalul din administrație nu sunt suficiente. Comisia Europeană solicită României măsuri și mai dure, aplicabile imediat.

Premierul Ilie Bolojan le-a cerut miniștrilor să facă o reducere medie de personal de 25-30%, iar situația este una extrem, extrem de complicată. Reduceri masive se vor realiza și la Secretariatul General al Guvernului, dar și în alte instituții aflate direct în subordinea primului ministru.

Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a fost la Bruxelles, iar de acolo s-a întors cu vești proaste. Pachetul fiscal pregătit de România nu este suficient.

Comisia Europeană ne solicită să facem reorganizare în administrație și majorări de taxe încă de la 1 august. Se pare că oficialii europeni și-au pierdut încrederea în guvernanții din România și se tem că își vor încălca promisiunile dacă le vor permite să nu ia măsurile extrem de dure acum.

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a anunțat că miercuri ar putea fi finalizat pachetul cu măsurile fiscale, care până pe 7 iulie trebuie ”trecut printr-o legiferare”.
„Așteptăm mâine pachetul fiscal. Este un pachet mai larg. O să fie o ordonanță, iarăși denumită ‘trenuleț’, cu multe lucruri pe care le vom decide. Cred că mâine (n.r. – miercuri) va fi decizia finală. Și veți vedea atunci cu ce ieșim. Din păcate, cu foarte puțin timp de consultare, de foarte puțin timp de dezbatere. De ce? Pentru că suntem cu spatele la zid din punct de vedere al timpului. Pe 7 iulie, noi trebuie să avem un pachet trecut printr-o legiferare. Că se cheamă ordonanță, că se cheamă asumare, va trebui să decidă coaliția de guvernare. Dar noi, dacă nu avem acest pachet trecut într-o formă sau alta, vine vara, ne ducem prin septembrie-octombrie. În această perioadă, agențiile de rating vin în România și nu scăpăm de cel mai crunt scenariu pe care am putea să ni-l imaginăm și care se cheamă scăderea ratingului de țară de la ce avem acum la ceea ce se cheamă junk, adică nerecomandat investițiilor. Ãsta este scenariul Grecia 2010”, a spus vicepremierul, la Digi 24.

Pe 27 iunie, premierul Ilie Bolojan a declarat că pachetul de măsuri privind reducerea deficitului bugetar va fi anunțat săptămâna aceasta.

Guvernul a adoptat luni OUG care prevede limitarea sporului acordat în sectorul public pentru activitatea în condiții periculoase sau vătămătoare la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locul de muncă respectiv.

De asemenea, concediul de odihnă suplimentar, acordat pentru prestarea de munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori activitate în locuri de muncă în care există astfel de condiții, va avea o durată cuprinsă între 3 și 5 zile lucrătoare, mai prevede ordonanța.

Sindicatele au început acțiuni de protest.