Un nou proiect de lege aflat în Parlament propune schimbarea regulilor privind salariul minim pe economie. Inițiativa urmărește corelarea automată a veniturilor cu vechimea în muncă și nivelul de studii.

Salariul minim nu ar mai avea o valoare unică pentru toți angajații
Proiectul de lege depus la Senat prevede trecerea de la un salariu minim unic la un sistem diferențiat, construit pe trepte succesive. Potrivit documentului, salariul minim ar urma să crească automat în funcție de anii lucrați și de nivelul de calificare profesională cerut de postul ocupat.

Inițiatorii, senatori și deputați AUR, susțin în expunerea de motive că actualul model nu stimulează formarea profesională și nu încurajează continuarea studiilor.

Lipsa unei diferențieri clare între lucrătorii calificați și cei necalificați este indicată drept una dintre cauzele menținerii veniturilor la un nivel scăzut. În opinia autorilor, acest mecanism contribuie la abandonul școlar și păstrează economia României într-o zonă de competitivitate redusă.

Vechimea în muncă ar aduce majorări automate ale salariului minim
Documentul introduce cinci trepte de vechime, fiecare asociată unei majorări aplicate salariului minim brut. Creșterile se aplică succesiv, în funcție de pragul de vechime atins, fără a fi cumulate.

Astfel, un angajat cu o vechime între trei și cinci ani ar primi o majorare de zece procente față de salariul minim, iar pentru intervalul de cinci până la zece ani se aplică o creștere de 7,5%.

Pentru vechimi cuprinse între zece și cincisprezece ani majorarea este de cinci procente, iar între cincisprezece și douăzeci de ani de 2,5%. În cazul angajaților cu peste douăzeci de ani de vechime, creșterea este tot de 2,5%.

Prin acest sistem, salariul unui angajat ar evolua automat pe măsură ce acesta acumulează experiență, fără a mai depinde exclusiv de negocieri individuale sau colective.

Nivelul de studii devine criteriu de diferențiere salarială
A doua componentă majoră a proiectului vizează legarea salariului minim de nivelul de educație și calificare. Pentru muncitorii necalificați, coeficientul de bază rămâne 1,00. În cazul personalului calificat sau al absolvenților de școală profesională și liceu, coeficientul urcă la 1,20.

Absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat ar beneficia de un coeficient de 1,25, iar cei cu studii postliceale sau școală de maiștri de 1,30.

Pentru studiile superioare de scurtă durată este prevăzut un coeficient de 1,50, pentru licență 1,70, pentru licență și master 1,80, iar pentru licență și doctorat coeficientul ajunge la 2,00. Aplicarea acestor coeficienți este condiționată de cerințele postului, astfel încât diploma să fie relevantă pentru funcția ocupată.

Angajatorii riscă sancțiuni dacă nu aplică noile reguli
Pentru a asigura respectarea legii, proiectul prevede amenzi între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare angajat prejudiciat, în cazul în care angajatorul nu aplică majorările obligatorii. Măsura vizează evitarea situațiilor în care diferențierea rămâne doar teoretică.

Blocul Național Sindical a transmis că peste 2,25 milioane de angajați cu normă întreagă câștigă în prezent sub 4.582 de lei brut lunar. Organizația sindicală consideră că menținerea salariilor la acest nivel a dus la migrația masivă a forței de muncă și la dependența de lucrători din afara Uniunii Europene.

Proiectul urmează să fie analizat în comisiile de specialitate ale Senatului și supus dezbaterii publice înainte de votul final.

GALERIE FOTO