Raportul dintre PIB şi venitul mediu anual pe cap de locuitor este subunitar în judeţele Botoşani, Vaslui, Giurgiu, Mehedinţi şi Olt ceea ce arată că fiecare lucrător din aceste regiuni câştigă mai mult decât produce. La polul opus sunt Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Argeş.

Fiecare lucrător din Bucureşti produce, într-un an, de aproape trei ori mai mult decât încasează în timp ce aportul unui angajat din Vaslui la Produsul Intern Brut este cu 30% mai mic decât veniturile sale anuale. Potrivit unui calcul realizat de capital.ro pe baza datelor Comisiei Naţionale de Prognoză, în 2011 locuitorii a cinci judeţe au câştigat mai mult decât au produs. Este vorba despre Vaslui, Botoşani, Giurgiu, Mehedinţi şi Olt, acolo venitul anual mediu pe cap de locuitor depăşeşte Produsul Intern Brut pe cap de locuitor din judeţ. Regiunile care se află în celălalt taler al balanţei sunt Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Argeş unde PIB pe cap este şi de 2,5 ori mai mare decât veniturile.

Risc de neplată a creditelor în Ardeal
Pe de altă parte, zona Ardealului pare cea mai expusă la restanţe bancare. Ardelenii sunt singurii care îndeplinesc toate cele trei criterii necesare, deşi nu neapărat suficiente pentru a deveni prototipul restanţierului anul acesta. Capital a analizat datele furnizate de Banca Naţională a României şi de Comisia Naţională de Prognoză (CNP) şi a ajuns la concluzia că cele două zone mai sus menţionate prezintă cel mai mare risc în privinţa creditelor.

La polul opus se află Muntenia şi Oltenia, acolo unde veniturile nete estimate de CNP pentru 2011 depăşesc media pe ţară, ponderea restanţelor în totalul creditelor acordate este de sub 7,5%, iar nivelul creditelor în produsul intern brut (PIB) nu sare de 31%, de asemenea sub media pe ţară. 

Prin comparaţie, în nord-vestul ţării, regiune care cuprinde judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj, salariul mediu net estimat pentru ansamblul anului 2011 este doar de 1.221 de lei, adică cel mai mic din ţară, însă ponderea restanţelor în totalul creditării la jumătatea acestui an depăşea 10%, adică cel mai mare din ţară, potrivit datelor BNR.

Mai mult, ponderea creditelor în produsul intern brut ajunge la 40%, regiunea fiind depăşită din acest punct de vedere doar de zona Bucureşti-Ilfov, care stă însă cu mult mai bine în privinţa veniturilor şi a procentajului de restanţe.  Nord-vestul ţării ocupă unul dintre ultimele locuri şi în ceea ce priveşte valoarea PIB/cap de locuitor, adică unul dintre principalii indicatori ai nivelului de sărăcie.

Fără Cluj, judeţ care ocupă unul dintre primele locuri în România în privinţa veniturilor pe cap de locuitor şi a produsului intern brut, situaţia ar fi fost cu mult mai gravă.  Imediat după zona de Nord-Vest, în topul regiunilor expuse vine macroregiunea Centru, care include judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. Şi în acest caz, dacă am exclude judeţele fruntaşe, adică Braşov şi Sibiu, am obţine date mult mai îngrijorătoare. Sursa: capital.ro

GALERIE FOTO