Cu părinţi tot mai ocupaţi şi preocupaţi de grijile cotidiene, cărora le rămâne prea puţin timp pe care să îl dedice copiilor, cei mici sunt "abandonaţi" în faţa televizoarelor. Ce preţ plătesc, însă, părinţii pentru această alegere şi cât de puternic este impactul emoţional al informaţiilor pe care ei le vizualizează în faţa micilor ecrane, explică psihoterapeutul Cristina Gemănaru.

În zilele actuale, părinţii sunt din ce în ce mai ocupaţi, iar a petrece timpul cu copilul devine uneori un lux, scrie cugetliber.ro. Totodată, la vârstele copilăriei, tot ceea ce vine din mediul înconjurător influenţează într-o formă sau alta. Învăţarea comportamentelor agresive este favorizată de atractivitatea agresorului, de prezentarea violenţei ca fiind justificată, de caracterul foarte realist al violenţei, de recompensarea violenţei sau dacă violenţa este prezentată ca distractivă.

„Copiii imită, mai ales la vârste foarte mici, tot ceea ce văd, iar atunci când sunt «abandonaţi» în faţa televizorului la un film de desene animate sau pur şi simplu la reclame, ori la ştiri, impactul acestora asupra dezvoltării copilului este major. Un copil care stă prea mult la televizor va avea probleme în dezvoltarea capacităţilor de a socializa, deoarece el nu va avea în faţa lui un partener de discuţii cu care ar putea schimba afecte, emoţii, informaţii, ci are în faţa lui o înşiruire de imagini mai mult sau mai puţin educative. Va duce lipsă de prieteni, iar singurul lucru care îi va produce plăcere va fi ceea ce vede pe micul ecran. Studiile au demonstrat şi faptul că petrecerea unei perioade îndelungate în faţa televizorului influenţează dezvoltarea cortexului pre-frontal, acea zonă care se ocupă de planificare, de organizare, de control, de judecata morală şi de atenţie”, a precizat psihoterapeutul Cristina Gemănaru, coordonatorul Centrului de Autism „Marea Neagră” Constanţa.

Informaţii înţelese greşit

Orice vede cel mic pe ecran îl poate influenţa într-un fel sau în altul. Pornind de la reclame, până la ştiri şi desene animate, copilul percepe absolut orice informaţie şi încearcă să o pună în practică.

Foarte multe studii de caz au arătat faptul că violenţa la vârste fragede este inspirată din filmele pe care minorii le-au urmărit, acestea oferindu-le exemple de activităţi pe care ei le-au perceput ca fiind acceptate de societate. În acest fel, se dezvoltă noile comportamente de agresivitate verbală şi/sau fizică, iar această problemă apare mai ales pentru că părinţii nu îşi fac un timp minim necesar pentru a le explica ce trebuie şi ce nu trebuie să facă.

„Datorită faptului că nu au o maturitate psiho-socială dezvoltată, micuţii nu au capacitatea de a face diferenţa între bine şi rău, iar eroii negativi din filmele de desene animate devin modele de urmat în viaţa de zi cu zi. Important este ca televizorul să nu ocupe cea mai mare parte a timpului, ci să se impună limite, pentru a minimaliza efectele negative care pot să apară. Pe de altă parte, esenţial este ca în acest program tumultuos al vieţii de zi cu zi, să reuşim să petrecem timp alături de copiii noştri”, a mai explicat psihoterapeutul. Sursa: romaniatv.net

GALERIE FOTO