Legea educaţiei redactată în mandatul fostului ministru, Daniel Funeriu, ar putea fi abrogată de actualul guvern, iar sistemul de învăţământ va trece prin noi şi noi schimbări. „Sunt o mulţime de lucruri legate de Legea educaţiei care trebuie corectate. Sper ca în luna septembrie Senatul să facă acest lucru", a declarat ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, într-o conferinţă de presă, la Bistriţa. O nouă schimbare a legislaţiei din domeniul Educaţiei va conduce, cel mai probabil, la noi probleme în sistemul de învăţământ şi aşa profund afectat de numeroasele schimbări din ultimii 20 de ani. Tot în toamnă, ministrul Educaţiei vrea să reconstituie Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), cel care a propus retragerea titlului de doctor obţinut de premierul Victor Ponta. „Acest consiliu a fost constituit pe criterii politice şi lucrul acesta este teribil de nefericit. De aceea noi am luat decizia să reconstituim acest organism din propunerile universităţilor. Am trimis către universităţi solicitarea de a nominaliza cadre didactice din fiecare universitate în toate consiliile prevăzute de lege pentru a reconstitui aceste consilii", a afirmat Andronescu.

 

 

Printre priorităţile USL la noua lege a educaţiei se numără păstrarea clasei a IX-a la liceu. Astfel, se va renunţa la trecerea acesteia la gimnaziu, cum prevedea legea redactată în mandatul Funeriu. „Trimiterea clasei a IX-a la gimnaziu ar pune în dificultate învăţământul românesc. Cred că vor fi probleme dacă vom lăsa legea nemodificată, pentru că anul acesta şcolile gimnaziale au avut mari dificultăţi să asimileze clasa pregătitoare ori, dacă infrastructura şcolară cu dificultate a asimilat clasa pregătitoare, iar în multe spaţii s-au făcut improvizaţii, atunci şi mai mare ar fi dificultatea pe care am aşeza-o pe umerii şcolilor gimnaziale trimiţând şi clasa a IX-a în aceste şcoli", a spus Andronescu. Aceasta va fi una dintre cele mai importante modificări pe care ministrul vrea să le facă la Legea educaţiei. Totuşi, în majoritatea ţărilor europene este obligatoriu învăţământul gimnazial de zece clase, o măsură care previne abandonul şcolar timpuriu, mai ales în cazul elevilor din mediul rural. După absolvirea celor zece clase, elevii au posibilitatea fie de a se angaja, fie de a merge către un liceu teoretic, tehnologic sau profesional. La momentul actual, elevii din mediul rural termină clasa a VIII-a în preajma vârstei de 14 ani şi tot atunci abandonează şcoala sau merg către un liceu din mediul urban.

 

 

Un alt aspect pe care actualul ministru vrea să îl corecteze printr-o nouă Lege a educaţiei ţine de autonomia şcolilor. „Aş încerca să introduc în lege un grad mai mare de autonomie a unităţilor din învăţământul preuniversitar şi să stipulăm foarte clar autonomia profesională a dascălului", a spus Andronescu. Actualul ministru susţine că în acest moment şcolile sunt „mult prea dependente de inspectorate". „Ar trebui să aibă mai multă iniţiativă, să îşi poată lua soarta în mâini, să îşi crească prestigiul şi să nu mai aştepte coordonare din partea inspectoratelor. Aceste structuri ar trebui să aibă doar rolul de monitorizare", a spus Andronescu. Potrivit legii actuale, şcolile se pot gestiona singure, prin Consiliul de Administraţie, şi au deja autonomie în ceea ce priveşte patrimoniul. Problemele se leagă mai degrabă de finanţare, însă şi în privinţa acestui aspect ministrul promite să vină cu rezolvări. „Mai întâi trebuie să modificăm legea. Nu ştiu dacă vor fi şase procente din PIB, dar am convingerea că nu vom avea sub 3%, cum avem în acest an", a spus Andronescu. Schimbări se prefigurează şi în cazul examenului de titularizare. „Vom ridica «ştacheta» începând de anul viitor. Anul acesta a fost prea târziu să modificăm media cu care acesta poate fi promovat. Este important să avem oameni cu calificarea necesară ", a spus ministrul.