Consiliul Național al Elevilor, unica structură reprezentativă a elevilor la nivel național salută decizia Senatului României de a respinge inițiativa legislativă nr. 258/2015 privind siguranța în școli și se poziționează împotriva propunerii în cauză.

Dorința de a desemna un lucrător de poliție responsabil cu siguranța școlară pentru fiecare unitate de învățământ situată în raza de competență teritorială, împreună cu constituirea Comisiei pentru prevenirea și combaterea violenței în mediul școlar și redactarea unui raport lunar privind disciplina în incinta unității școlare ar putea crește într-o măsură siguranța în școli și ar aduce o contribuție la diminuarea violenței în școli. Altă inițiativă demnă de luat în considerare este dorința de a obliga unitățile de învățământ să încheie un contract cu o societate de pază autorizată.

În schimb, anumite măsurilor propuse au ca finalitate directă privarea dreptului la libertate al elevului, garantat prin Constituție, mai mult decât educarea, formarea și asigurarea siguranței elevului în școală.

Consiliul Național al Elevilor consideră că delimitarea condițiilor de acces pentru profesori și elevi, precum se constată din articolul 3 alineatul 2 al textului propus, pe lângă faptul că este o acțiune discriminatorie,  ar reprezenta o măsură retrogradă ce se îndepărtează de la valorile europene pe care sistemul de învățământ românesc și-a propus să le promoveze în procesul de educare al elevilor. Profesorul și elevul reprezintă doi actori parteneri ai sistemului de învățământ a căror relație se bazează pe respect reciproc și nu pe subordonare. 

Decizie contestată și în cadrul Regulamentului de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar ( ROFUIP ), inițiativa ar propune obligativitatea purtării uniformei școlare. Consiliul Național al Elevilor se simte obligat să readucă la cunoștință articolul 9 alineatul 3 din Legea Educației Naționale: „Învăţământul de stat este gratuit” iar astfel impunerea achiziționării unei uniforme cu un preț ce întrece în multe cazuri suma de 300 de RON nu poate decât să oblige părinții la cheltuieli neasumate și fără intenția expresă a acestora.

Prin interzicerea dreptului de a părăsi incinta unității de învățământ a elevilor minori decât cu încuviințarea scrisă a părinților, articolul 8 nu ia un considerare prevederile Codului Civil care diferențiază drepturile și discernământul elevilor de peste 14 ani față de ceilalți minori. Astfel, actul are intenția de a priva de libertate elevi care în baza legilor în vigoare au dreptul de părăsi incinta unității de învățământ în orice moment doresc.

Un pas important spre evoluția sistemului de învățământ din România se va realiza în momentul în care se va înțelege în mare măsură faptul că educația se realizează prin exemple, prin stârnirea curiozității și a interesului pentru cunoaștere și nu prin impunerea anumitor standarde sau circumstanțe.

GALERIE FOTO