Românii vorbesc limba română absolut întâmplător, este de părere profesorul Nicolae Bozbici, care crede că cele mai multe greşeli de exprimare sunt făcute fie din cauza necunoaşterii gramaticii, fie din cauza neatenţiei.

„Sunt convins că majoritatea greşelilor de exprimare se fac din cauza necunoaşterii gramaticii, dar şi din cauza neatenţiei, cele două se combină. Mai este şi autosuficienţa, mulţi spun las`că e bine şi aşa şi nu mai acordă atenţie acestui detaliu”, susţine profesorul de Limba Română, Nicolae Bozbici.

Acesta mai spune că limba română a ajuns să fie vorbită absolut întâmplător, mai rău ca o limbă străină. Greşelile abundă atât în exprimarea scrisă, cât şi în cea orală, în special la persoanele cu o pregătire medie.

Nicolae Bozbici ne-a ajutat să identificăm cele mai frecvente greşeli de exprimare pe care le fac românii:

- „care” şi „pe care” – extrem de mulţi vorbitori nu ştiu când se foloseşte „care” şi „pe care”. Cei care omit „pe” din construcţia „pe care” nici nu-şi pun problema că greşesc, o practică fără să-şi pună problema greşelii.

- Acordul în grupul „al, a, ai, ale cărui” – nu se prea face distincţia de gen în cazul acesta.

- „însumi”, „însămi”, „însemi”, „însene”, „înşine”, „înşivă”, însevă” - un mister. De cele mai multe ori se foloseşte forma de masculin şi pentru feminin.

- „Eu continui” şi „eu continuu”, în acest caz greşesc până şi specialiştii, ne dezvăluie Nicolae Bozbici. Până în 2005 forma corectă era „eu continuu”, iar ulterior, potrivit DOOM, forma corectă a devenit „eu continui”, la fel ca forma de indicativ prezent, persoana a II-a singular.

- „ca şi” - se foloseşte cel mai adesea pentru a evita o cacofonie. Nicolae Bozbici spune că vorbitorul se păzeşte de o greşeală şi comite alta. Pentru a evita o cacofonie se foloseşte de „şi” care nu are ce să caute acolo.

- Acuzativul folosit în loc de genitiv. De exemplu, întâlnim: „Te spun la mama” şi nu „Te spun mamei” sau „solzii la peşte” şi nu „solzii peştelui”.

- Transformarea unor termeni populari. În zona rurală din Bistriţa-Năsăud, de exemplu, se foloseşte termenul „bujală” în loc de caniculă. Unii îl modifică puţin să nu sune a termen popular şi iese „bujeală”, care, potrivit lui Nicolae Bozbici, este un „monstru lingvistic”.

 - Limba Română suferă deformări date de alte limbi străine. Încet, încet pătrund cuvinte uzuale din alte limbi străine, iar combinate cu limba română dau naştere la un amalgam. Acesta este un fenomen îngrijorător şi în continuă creştere.

- „vroiam” în loc de „voiam”

 - „să aibe” în loc de „să aibă”
sursa: Adevarul.ro

GALERIE FOTO