Este vorba despre educația pentru mediu, care ar trebui să fie introdusă în învăţământul primar şi gimnazial începând cu anul şcolar 2022-2023, conform propunerii făcută de parlamentarii liberali.

Propunerea legislativă depusă la Parlament modifică în acest sens legea educaţiei naţionale şi a fost semnată de 31 deputaţi şi senatori ai PNL.

O strategie privind educaţia pentru mediu
„Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, elaborează o strategie privind educaţia pentru mediu până la 31 decembrie 2021. Strategia va fi transpusă în planurile-cadru pentru învăţământul primar şi gimnazial începând cu anul şcolar 2022-2023”, este scris în proiectul respectiv.

Este demn de menționat că în curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se introduce, între competenţele care determină profilul de formare a elevului, şi competenţa de mediu.

Normele de aplicare se adoptă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei, în termen de 30 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial, mai prevede proiectul.

„În România se impune actualizarea programei şcolare, astfel încât elevii să fie educaţi pentru viaţă, ceea ce conţine în mod obligatoriu şi educaţia ecologică, educaţia pentru mediu”, este precizat în expunerea de motive a proiectului.

Ce susțin inițiatorii
Iniţiatorii susţin că educaţia în şcoală trebuie să cuprindă discipline de educaţie pentru mediu, atât la nivelul învăţământului primar, cât şi gimnazial.

„Planurile-cadru pot fi modificate doar în urma unor studii realizare de specialiştii în domeniu, care să fie înglobate într-o strategie privind educaţia pentru mediu. Această strategie trebuie să arate care sunt beneficiile noii materii, ce trebuie să înveţe elevii, cum pot fi formate cadrele didactice şi ce competenţe trebuie să aibă fiecare elev la finalizarea acestor cursuri. Educaţia pentru mediu este un proces de educaţie pe tot parcursul vieţii şi trebuie să înceapă cât mai repede. (…) Generaţiile actuale trebuie formate ca prieteni ai naturii”, au mai apreciat iniţiatorii.

Aceştia au susţinut că este nevoie de cursuri în care elevii să înveţe despre bunele practici şi efectele acţiunilor lor asupra mediului, să fie implicaţi în activităţi ecologice, nu doar în cadrul unor programe educaţionale opţionale sau naţionale de tipul „şcoala altfel”, ci pe tot parcursul anului.

„Măsura nu generează impact bugetar semnificativ. Mai mult decât atât, într-un orizont de timp de 4-5 ani, anticipăm că efectul bugetar va fi chiar favorabil, dacă luăm în calcul toate efectele sociale şi economice pozitive generate de această măsură”, este scris în expunerea de motive. Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Camerei Deputaţilor, apoi a Senatului, care este for decizional.

GALERIE FOTO