În premieră, un proiect al Ministerul Educației le fixează învățătorilor și profesorilor de tehnologie obiective pentru educația digitală a copiilor pe grupe de vârste. De pildă, la 10 ani să știe să caute eficient și să salveze informații pentru diverse proiecte. Iar la final de liceu să poată întocmi un portofoliu extins cu activitatea și experiența lor online, pe care să-l poată prezenta angajatorilor.

Elevii de clasa a IV-a învață că parola e cheia universului lor virtual, deci... trebuie să fie sigură. Voluntarii unui ONG au ajuns la o sută de mii de copii, suplinind parțial lipsa educației digitale din programa oficială.

Cristina Chirilă, profesor: „Mă interesează în primul rând siguranța copiilor mei. Pentru că ei asta fac zilnic, intră pe internet.”

Elevi: „Ne uităm pe videoclipuri, pe TikTok-uri, la shorts-uri. Ne jucăm jocuri. Pentru YouTube, pentru Google, pentru Snapchat.”

Proiectul lansat de Ministerul Educației arată că, la sfârșitul școlii primare, elevul trebuie să manevreze cu ușurință un dispozitiv digital. Să caute date sub formă de text, fotografii și videoclipuri. Să salveze link-uri și fișiere, iar la nevoie să le acceseze rapid. Plus, să înțeleagă ideea de drepturi de autor și de siguranță a datelor, iar în final să poată întocmi autonom o lucrare pe un subiect dat.

Elevi: „De exemplu, n-am știut de site-urile false.”

Alin Chiriac, trainer educație digitală: „Este nevoie de implicarea părinților. O simplă oră de discuții la școală, despre ce e bine și ce nu e bine să faci pe telefon nu ajută la fel de mult ca o discuție acasă, cu reguli pe care și părinții ar trebui să le aplice.”

În gimnaziu, elevul își construiește o personalitate virtuală, inclusiv cu prezentări și filme concepute de el. Trebuie să respecte regulile de conduită online, să se ferească de prădătorii virtuali, să construiască secvențe de cod originale și să partajeze date. Poate completa documente pe net și își poate exersa vocea publică pe bloguri ori platforme, în domenii care îl atrag. Poate deveni chiar profesor pentru părinți și frații mai mici.

Oana Diana Ionescu, profesor Școala 49: „Aveam feedback de la părinți... îmi spuneau uite, a venit acasă și mi-a spus să nu mai pun poze cu el pe facebook, să nu mai zic unde mergem. Și-au schimbat parolele de la adresele de mail, foarte interesante toate lecțiile.”

La final de liceu, adolescentul ar trebui să aibă un portofoliu digital, pentru potențialii angajatori. Folosește deseori inteligența artificială în sarcini de lucru, face conexiuni între tehnologii și dispozitive și inovează în domeniul ales pentru o carieră.

Până acum, cam 30 de mii de profesori au fost instruiți în folosirea resurselor digitale pentru a-și face lecțiile interesante. Ei sunt “nucleul bun”, pentru că aceiași oameni se înscriu și la alte cursuri care-i ajută să țină pasul cu elevii lor, însă România are cam 250 de mii de dascăli, iar ceilalți au rămas la abilitățile din pandemie, limitate deseori la a transmite pe grupul de whatsapp al clasei fotografii neclare și strâmbe, cu lecții și teme pentru copii.

GALERIE FOTO