Aproape de graniţa de nord a României, în judeţul Botoşani, se află câteva destinaţii turistice de vis, dar prea puţin cunoscute. Sunt zone sălbatice care oferă peisajele idilice, dar şi posibilitatea de a te relaxa la o partidă de pescuit, precum şi de a descoperi legende care mai de care mai interesante.

Aparent, judeţul Botoşani, cel mai nordic din România, nu are prea multe de oferit turiştilor, fiind mai degrabă privit drept o zonă săracă, de nefrecventat. 

Majoritatea călătorilor se opresc la graniţele  judeţului şi fac cale întoarsă după o vizită în Iaşi sau în regiunea Bucovinei. Dincolo de aparenţe, Botoşaniul poate fi o destinaţie turistică de vis pentru amatorii de plimbări în mijlocul naturii sălbatice, pescuit pe iazuri de poveste, ciclism off-road sau chiar pentru vânătorii de mistere şi legende din vremuri apuse. 

Există câteva zone care ar putea deveni adevărate perle ale turismului românesc dacă ar fi promovate şi ajutate cu o infrastructură turistică corespunzătoare. Este vorba în special de sălbăticia feerică de pe malurile Prutului, măgurile misterioase ale nordului, dar şi de iazurile urieşilor, un adevărat spectacol al naturii.

Primul obiectiv turistic de seamă, în special pentru amatorii de plimbări în natură, dar şi pentru cei pasionaţi de istorie şi mistere, este Măgura Ibăneştiului. Este un deal uriaş, aproape cât un munte, care străjuieşte codrii impozanţi ai Herţei, dar şi toată partea colinară din zona Dorohoiului şi Cristineştiului.  

Măgura Ibăneştiului sau Dealul Ibăneşti are o înălţime de peste 400 de metri, se află la o distanţă de aproximativ 50 de kilometri de Botoşani, iar aici se ajunge pe drumul Dorohoi-Darabani, virând la stânga către Loturi Enescu. Drumul a fost reabilitat recent, aşa că nu există probleme privind infrastructura rutieră. Pe Măgură se urcă din satul Ibăneşti, dar orice călător care nu vrea să nimerească în fundături sau curţi păzite de dulăi ar trebui să-i întrebe pe localnici cum să urce măgura. 

„Legendele spun că a fost construită sub patronajul boieroaicei Maria Ibăneasa. Mănăstirea ar fi fost ridicată în memoria fiului şi soţului ei, morţi în luptele lui Ştefan cel Mare cu polonezii. Boieroaica era bogată şi a dotat mănăstirea cu averi importante, în special odoare bisericeşti din aur, inclusiv clopote“, spune Vitcu. Aurul mănăstirii ar fi atras hoardele de tătari care bântuiau drumurile Darabaniului. Călugării au sfârşit tragic, iar comoara a fost îngropată în blesteme.

La numai zece kilometri de Măgura Ibăneştiului, coborând la vale şi ajungând pe drumul Darabaniului până în comuna vecină, Cristineşti, turiştii pot ajunge pe malurile lacului Drăgulea, un iaz arhaic, format cine ştie când, dincolo de începuturile lumii, dacă e să ne luăm după ce spun sătenii. Zona pare desprinsă din poveşti, cu lebede, raţe sălbatice, bâtlani şi toată fauna acvatică a Deltei, de un pitoresc greu de imaginat.    

Pe malurile Drăgulei se poate pescui cam tot ce pofteşti şi orice pescar îşi poate găsi liniştea adâncit în stufurile iazului, în zgomotele tainice ale bălţii. Pe lângă plimbări şi partide de pescuit, la Drăgulea se mai pot asculta poveşti. Oamenii locului cred că iazul a fost făcut de urieşii de altădată, pomeniţi şi în Biblie, ne spune Costică Dinu, un bătrân de peste 80 de ani. Oamenii locului, dar şi poveştile de demult culese de învăţătorul Crăcană spun că iazul este de fapt mormântul unui copil de urieş plâns de mama sa. De aici vine şi numele iazului de Drăgulea, de la forma arhaică – „drăgule“ – a apelativului „dragule“. 

În zona Oroftiana, comuna Suharău, acolo unde intră Prutul în ţară, de neratat este pădurea Stuhoasa, un codru virgin, sălbatic şi neatins de mâna omului. Aici se ajunge doar cu maşini şi biciclete de teren. O incursiune în pădure merită însă tot efortul, căci puteţi vedea mistreţi, căpriori, cerbi, vulpi, dar şi numeroase plante fermecătoare. 

Mergând către Cristineşti călătorul poate descoperi celebrii codri ai Herţei, o adevărată splendoare seculară. De altfel, în nord, de la Darabani şi până la Pomârla, prin aceste păduri de vis şi cătune tradiţionale se organizează de aproape doi ani tururi de mountain bike, cu ocazia Zilelor Nordului de la Darabani. Citește mai mult pe adevarul.ro (adev.ro/qrpr88)

GALERIE FOTO