Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a incheiat cea de-a cincea etapă a Campaniei  de sensibilizare şi conştientizare publică din cadrul proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”, constând în comunicarea directă cu cetățenii prin intermediul unor seminarii locale.

Evenimentele s-au derulat în perioadele 9 – 27 iunie și 30 august- 19 septembrie 2013 în 87 de comune din județele: COVASNA, PRAHOVA, BRAȘOV, ILFOV, BUZĂU HARGHITA, ALBA, HUNEDOARA, TIMIȘ, ARAD, MUREȘ, MEHEDINȚI, GIURGIU, CĂLĂRAȘI, DOLJ, GORJ, OLT, VÂLCEA, ARGES, IALOMIȚA, TELEORMAN, NEAMȚ, SUCEAVA, BOTOȘANI, IAȘI, BACAU, BRĂILA, GALAȚI, TULCEA, BIHOR, SATU MARE, MARAMUREȘ, CLUJ, BISTRIȚA NĂSĂUD.

Peste 2500 de cetățeni (agricultori, fermieri, reprezentanți ai autorităților locale și județene, medici, profesori, invățători), au participat la seminariile sustinute de experții de mediu.
 
Prin aceste acțiuni se dorește îmbunătățirea practicilor și comportamentelor individuale, de familie și instituționale în zonele rurale din România (în special în comunele desemnate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitrați), în ceea ce privește gestionarea gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere, precum și combaterea poluării cu nutrienți a apelor și solului și crearea premizelor pentru o agricultură durabilă.

În cadrul seminariilor, experţii de mediu au făcut cunoscute cele mai importante informații cu privire la calitatea apei, managementul gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere, aplicarea îngrășămintelor, implicațiile prevederilor Directivei Nitrați la acordarea subvențiilor pentru fermieri.

S-a demonstrat că apa din majoritatea fântânilor inspectate are o concentrație de nitrați mai mare decat limita normală admisă. Această sursă de poluare provine din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor.

S-a pus accent pe  soluțiile practice pentru remedierea problemelor existente.

În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi.
Cantităţile peste limitele admise, a nitraţilor în apa de băut, conduc la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau “boala albastră” şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane sau infertilitate masculină.

Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană.

Pe termen lung, obiectivul acestei campanii este îmbunătăţirea calităţii vieţii prin practicarea agriculturii ecologice, împădurirea terenurilor improprii agriculturii şi crearea de perdele forestiere de protecţie.

Aceste măsuri elimină riscul îmbolnăvirii cauzate de consumul de apă contaminată şi promovează utilizarea eficientă a gunoiului de grajd care, în acest mod, nu va mai fi un factor poluant.

Informaţii suplimentare despre proiect

România a primit un împrumut de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și un grant de la Facilitatea Globală de Mediu (Global Environment Facility - GEF) pentru a sprijini implementarea Proiectului „ Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti” (CIPN) în localități selecționate vulnerabile sau potențial vulnerabile la poluarea cu nutrienți (ZVN). Obiectivul general de dezvoltare al proiectului este de a sprijini Guvernul României în îndeplinirea cerințelor Directivei Nitrați a UE prin (a) reducerea poluării cu nutrienți a corpurilor de apă, (b) promovarea modificărilor comportamentale la nivel de comună și (c) întărirea capacității instituționale și de reglementare.

În vederea  atingerii acestui obiectiv, Proiectul sprijină Guvernul României prin:
- Implementarea unei serii de investiții în circa 69 de localități ZVN, incluzând: sisteme comunale de depozitare și manipulare pentru a promova o mai bună gestionare a deșeurilor animale și menajere, plantarea de fâșii de vegetaţie   forestieră cu rol de protecţie și reabilitarea pășunilor, canalizare și epurare a apelor uzate la scară mică și promovarea Codului de Bune Practici Agricole.
- Întărirea capacității instituționale a Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) și a Administrației Naționale ”Apele Române” (ANAR) precum și a altor agenții naționale, regionale și județene implicate, de a implementa Directiva Nitrați.
- Derularea unei campanii de Conștientizare Publică pentru a sprijini activitățile proiectului și a stimula replicarea intervențiilor proiectului în alte zone similare din România, precum și în alte țări riverane de la Marea Neagră și în țări candidate UE.

GALERIE FOTO