Intrarea în vigoare de la data de 1 februarie 2014 a noului Cod Penal și a Codului de Procedură Penală a impus înființarea la nivelul Inspectoratelor Județene de Poliție a unei noi structuri al cărei rol este de a supraveghea persoanele față de care se ia măsura arestului la domiciliu.

La nivelul Inspectoratului Județean de Poliție Botoșani a fost înființat Biroul de supravegheri judiciare, care funcționează în cadrul Serviciului de Investigații Criminale. În cadrul acestui Birou lucrează șase polițiști care au în competență municipiul Botoșani și comunele arondate.

La Poliția Dorohoi a fost înființat Compartimentul de supravegheri judiciare, unde activează un ofițer și un agent, iar la Polițiile de orașe din județ a fost nominalizat să se ocupe de aceste supravegheri câte un ofițer.

„Persoanele nominalizate să lucreze în cadrul acestei structuri au ca responsabilitate supravegherea persoanelor față de care s-a dispus măsura controlului judiciar, controlul sub cauțiune sau arestul la domiciliu”, a declarat Daniela Gheorghiescu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție Botoșani.

La Botoșani, deocamdată nu este niciun caz de arest la domiciliu, această măsură fiind dispusă de către un judecător. Această nouă reglementare prevăzută de Codul Penal are unele lacune, în sensul în care poliţia nu are sistem de supraveghere prin GPS şi brăţări electronice. Aceste brăţări nu există pentru că nu a fost dată o lege specială prin care să se dispună cum se pot folosi, cine le cumpără, cine şi cum le monitorizează.

În aceste condiții, pentru a supraveghea arestații la domiciliu polițiștii vor trebui să meargă acasă la cei condamnați,să vadă dacă sunt și ulterior să raporteze judecătorului că persona arestată la domiciliu nu a încălcat măsura dispusă de instanță. O altă variantă de supraveghere ar fi aceea de a ţine legătura cu vecinii suspecţilor.

Inculpatul arestat la domiciliu poate părăsi domiciliul, la cerea scrisă şi motivată a acestuia, cu permisiunea judecătorului, pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învăţământ sau de pregătire profesională ori la alte activităţi similare sau pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului.

Legislaţia penală în vigoare prevede şi posibilitatea inculpatului de a părăsi imobilul fără permisiunea judecătorului "în cazuri urgente", cu obligaţia însă de a informa imediat autorităţile desemnate cu supravegherea sa.

Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, este de 180 de zile.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un simplu „Click” „Îmi place”, comunității noastre de cititori de pe pagina de Facebook.

GALERIE FOTO