Ştefan cel Mare şi Sfânt, cel mai mare român al tuturor timpurilor, aşa cum a reieşit dintr-o campanie derulată în urmă cu câţiva ani de Televiziunea Română, a avut şi una dintre cele mai îndelungate domnii.

După Carol I, care s-a aflat pe tronul României timp de 48 de ani, marele domnitor a stat în scaunul de conducător al Moldovei 47 de ani, între 1457 şi 1504. În timpul domniei sale, Moldova a devenit un stat puternic, îngrijindu-se de prosperitatea ţării sale, prin dezvoltarea meşteşugurilor şi negoţului, în acelaşi timp întărind armata, fiind un comandant de oşti neîntrecut.

Victoriile împotriva expansiunii otomane sunt cunoscute în istorie, dar Ştefan cel Mare a fost şi un ctitor a numeroase aşezăminte religioase, respectiv biserici şi mănăstiri. În conştiinţa colectivă a poporului român s-a întipărit ideea că domnitorul Moldovean ar fi înălţat câte o biserică după fiecare bătălie dusă, aspect care nu este în concordanţă cu realitatea.

În realitate, Ştefan cel Mare a purtat 42 de războaie. Înscriptiile în piatră sau pictate păstrate din timpul său îl atestă pe domnitorul Moldovei ca fiind ctitor al 26 de biserici şi mănăstiri, multe dintre ele ridicate pentru pomenirea celor căzuţi în lupte şi ca mulţumire pentru anumite biruinţe. Mai sunt alte zece biserici care îi sunt atribuite, dar pentru care nu există dovezi certe. În istorie au rămas două perioade distincte privind construcţiile făcute pe vremea lui Ştefan cel Mare. Între anii 1457-1487 a ridicat cetăţi şi fortificaţii, iar între anii 1487-1504 a ridicat biserici şi mânăstiri. Majoritatea au fost ridicate pe locul unor construcţii mai vechi sau în continuarea unor lăcaşe existente.

Se crede că mânăstirea Putna a fost ctitorită de el şi pentru că a fost înmormântat acolo. În fapt, primul voievod, Dragoş Vodă, a construit o biserică din lemn la Volovăţ, pe care apoi a mutat-o la Putna. În jurul acestei bisericuţe, Bogdan I Întemeietorul a pus bazele Mânăstirii Putna. Ştefan cel Mare a fost cel care a refăcut-o şi a dezvoltat-o în perioada 1466-1469. „Binecredinciosul domn a toată ţara Moldovei, Io Ştefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, a zidit şi a făcut mănăstirea aceasta întru numele Sfintei Născătoarei de Dumnezeu, în timpul arhimandritului Ioasaf”, se arată în pisania lăsată de domnitor la Mănăstirea Putna.

Lista bisericilor ctitorite de Ştefan cel Mare În judeţul Suceava, unde a fost şi Cetatea de Scaun a domnitorului, Ştefan cel Mare a ctitorit şase biserici şi două mănăstiri: Mănăstirea Putna - 1466-1469; Biserica Albă din Baia – 1467; Biserica Sfântul Procopie din Bădeuţi (astăzi Milişăuţi) - 1487, distrusă în 1917; Biserica Înălţarea Sfintei Cruci din Pătrăuţi – 1487; Mănăstirea Voroneţ - 1488; Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie – 1488; Biserica Înălţarea Sfintei Cruci din Volovăţ - 1500-1502; Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni - 1503-1504.

În judeţul Neamţ, Ştefan cel Mare a ctitorit Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din Războieni – 1496; Biserica Naşterea Maicii Domnului din Tazlău - 1496-1497; Mănăstirea Neamţ - 1497 şi. Biserica Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul din Piatra Neamţ - 1497-1498.

Şi pe teritoriul judeţului Iaşi sunt cinci ctitorii din vremea domnului Moldovei, respectiv Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iaşi - 1491-1492; Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari – 1493; Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău - 1493-1494; Mănăstirea Dobrovăţ - 1503-1504 şi Biserica Sfintii Voievozi din Cucuteni-1504.

În judeţul Botoşani se găsesc două biserici din timpul lui Ştefan cel Mare, respectiv Biserica Sfântul Nicolae din Dorohoi – 1495 şi Biserica Sfântul Nicolae din Popăuţi – 1496, iar în judeţul Vaslui se găsesc două lăcaşe de cult, Biserica Sfântul Ioan din Vaslui – 1490 şi Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Huşi (Catedrala Episcopală a Huşilor) – 1494.

Alte trei ctitorii ale voievodului sunt în judeţul Bacău, Biserica Precista din Bacău – 1491, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzeşti - 1493-1494 şi Biserica Manastirii Bogdana iar în judeţul Buzău Ştefan cel mare a ctitorit Biserica Sfintei Cuvioase Parascheva din Râmnicu Sărat - construită în 1474 şi demolată în 1897.

Tot Ştefan cel Mare este ctitorul Mănăstirii Zogravu, de pe Muntele Athos, biserica mănăstirii fiind refăcută la 1502, cu doi ani înainte de moartea sa. Citeste mai mult: adev.ro

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un simplu „Click” - „Îmi place”, comunității noastre de cititori de pe pagina de Facebook.

GALERIE FOTO