Preşedintele Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România (SLPR), Matei Brătianu, a anunţat, joi, că în august vor fi organizate pichete la sediile prefecturilor din ţară, iar dacă cererile sindicaliştilor nu vor fi soluţionate, în septembrie vor fi organizate marşuri de protest şi un miting în Capitală.

 

"Conducerea Poştei ne-a prezentat, luni, un plan de măsuri care cuprinde două seturi de inţiative pentru redresarea companiei, care presupun eliminarea sporului de fidelitate, reducerea cu 50 la sută a primei de vacanţă şi a tichetelor de masă, eliminarea sporului pentru cumul de funcţii, restructurarea reţelei poştale din mediu rural şi eliminarea majorării salariului cu o clasă de salarizare o dată la trei ani (dacă salariatul reuşeşte la testare), precum şi reducerea cu 50 la sută a normei de lucru pentru tot personalul din mediul rural, adică 10.000 de salariaţi, şi alţi 2.000 din mediul urban, impunerea a două zile libere neplătite pentru tot personalul angajat", a declarat Matei Brătianu.

 

Potrivit preşedintelui SLPR, conducerea companiei a anunţat că dacă setul de măsuri nu va fi acceptat de angajaţi, urmează disponibilizarea unui număr de 6.400 de oameni, adică 20 la sută din salariaţii companiei. Matei Brătianu a precizat că prin începerea protestelor angajaţii urmăresc să obţină, în primul rând, plata orelor suplimentare, recuperarea concediilor pe anul 2011, plata sporului pentru cumulul de funcţii, dar şi luarea măsurilor necesare pentru asigurarea unor condiţii normale de lucru în oficiile poştale pe timpul iernii.

 

Totodată, liderul sindical a făcut referire la refuzul conducerii companiei de a rezolva unele probleme ale salariaţilor, printre care asigurarea de consumabile în oficiile poştale, astfel încât salariaţii să nu fie "obligaţi să plătească, lunar, din banii din salariul lor net, rechizite, consumabile sau hârtie", dar şi problemele privind întârzierea cu două-trei săptămâni a eliberării adeverinţelor către salariaţi. "După pichetele pe care le vom organiza în ţară, vom începe din luna septembrie organizarea marşurilor de protest în judeţe şi a unui miting în Capitală" a mai spus Matei Brătianu.

 

El a precizat că indiferent de forma de protest a angajaţilor companiei, "nu vor fi afectaţi pensionarii".

 

Protestele sindicaliştilor SLPR încep vineri, 10 august, cu un pichet în Bucureşti, în faţa sediului Companiei Naţionale din Poşta Română. Pichetul va avea loc între orele 9.00 şi 11.00, organizatorii anunţând aproximativ o sută de participanţi. După protestul de la Bucureşti urmează pichete în judeţele Iaşi - în 13 august, Galaţi - 14 august, Cluj - 17 august, Braşov - 20 august, Ploieşti - 22 august, Constanţa - 23 august, Craiova - 24 august şi Timişoara - 27 august. "Prin organizarea acestor acţiuni, Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România doreşte să atragă atenţia statului român, care este acţionarul majoritar al CNPR prin Ministerul Comunicaţiilor, asupra faptului că lipsa de performanţă a managementului Poştei Române va conduce la falimentul acestei companii, cu grave consecinţe asupra celor aproape 33.000 de angajaţi şi a celor peste 12 milioane de beneficiari", a mai spus Matei Brătianu.

 

Liderul sindical a precizat că SLPR are peste 25.000 de membri, din 33.000 de angajaţi ai companiei Poşta Română.

 

Ministerul Comunicaţiilor va organiza pe 10 septembrie o licitaţie pentru selectarea consultantului la privatizarea Poştei Române, proces care va viza cel puţin 20% din acţiunile operatorului, printr-o majorare de capital, operaţiune asumată în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

 

Poşta Română este cel mai mare operator de profil şi dispune de o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale.

Acţionarii operatorului sunt Ministerul Comunicaţiilor, cu o participaţie de 75%, şi Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capital.

 

În 2011, cifra de afaceri a CNPR a scăzut cu 8,7%, la 1,26 miliarde de lei, în timp ce pierderile au urcat cu 50%, la 182,9 milioane de lei, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice.

La finele anului trecut, compania avea datorii totale de 556,9 milioane de lei, iar numărul mediu de salariaţi a scăzut cu peste 2.500, la 32.124 de persoane.