Părinţii vor fi obligaţi la plata unei contribuţii pentru copiii înscrişi la creşe, valoarea acesteia urmând să fie stabilită prin dispoziţie a primarului, fără a depăşi 30% din costul copilului în unitatea publică în care se face educaţie antepreşcolară, potrivit un proiect iniţiat de Ministerul Muncii.

Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind aprobarea metodologiei de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară, care stabileşte că părinţii, sau reprezentanţii legali sunt obligaţi la plata unei contribuţii, a cărei valoare este stabilită prin dispoziţie a primarului în funcţie de numărul de copii din familie şi de venitul mediu net lunar pe membru de familie calculat pe perioada de şase luni anterioară înscrierii copilului, fără a depăşi 30% din costul copilului în unitatea publică în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară.

Actul normativ mai prevede că sunt scutiţi de la plata contribuţiei, sarcina fiind preluată de bugetul local, părinţii care se află în următoarele situaţii: au în îngrijire copii care sunt expuşi riscului de separare de familie şi au aprobate planuri de servicii sau beneficiază de efectele Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri.

De asemenea, contribuţia lunară a părinţilor se stabileşte în funcţie de numărul efectiv de zile de prezenţă a copilului la programul zilnic, acesta fiind monitorizat prin registrul de evidenţă completat de asistenţă medicală în colaborare cu educatorul, se precizează în proiect.

Proiectul de act normativ mai prevede faptul că programul de funcţionare al unităţilor/structurilor/secţiilor în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară este flexibil şi urmăreşte acoperirea nevoilor copiilor şi părinţilor. Astfel, programul poate fi normal (până la cinci ore pe zi, în funcţie de solicitările părinţilor), prelungit (10 ore pe zi) sau săptămânal (de luni până vineri).

Recomandare: Nu lăsaţi copilul la grădiniţă mai mult de zece ore

Programul de funcţionare a creşelor ca unităţi de educaţie timpurie este de luni până vineri, în intervalul orar 6.00 - 18.00, însă pot fi furnizate şi servicii pe timpul nopţii. numai în situaţii deosebite şi de urgenţă ale părinţilor/reprezentanţilor legali, respectiv: program de lucru pe timpul nopţii pentru ambii părinţi/reprezentanţi legali sau pentru familiile monoparentale, urgenţe medicale, deces în familie, potrivit aceluiaşi proiect.

Iniţiatorii proiectului de act normativ recomandă părinţilor ca, în limita posibilităţilor, să nu lase copilul în serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară mai mult de 10 ore pe zi.

Actul normativ recomandă ca în grupa mică să fie primiţi copii de până la un an, în grupa mijlocie - copii de 1-2 ani, iar în grupa mare - copii cu vârsta de 2-3 ani.

"Se recomandă constituirea grupelor eterogene şi repartizarea fraţilor şi prietenilor de vârste diferite în aceeaşi grupă. Numărul copiilor la grupa de antepreşcolari este în medie de şapte copii, dar nu mai puţin de cinci copii", se arată în proiect.

Proiectul stabileşte şi în ce situaţii copilul poate fi scos din evidenţa unităţii care oferă servicii de educaţie antepreşcolară, fiind prevăzute două situaţii: boală infecţioasă cronică, la recomandarea medicului, sau dacă minorul absentează patru săptămâni consecutiv, fără motivare.

Noul proiect mai prevede că unităţile de educaţie antepreşcolară vor încuraja participarea voluntarilor la activităţile desfăşurate în unitate, ţinându-se cont de corespondenţa dintre competenţele personale şi activităţile prestate.

Voluntarii care doresc să participe la activităţile din unităţile de educaţie antepreşcolară vor solicita acest lucru, în scris, directorului/şefului de centru, urmând ca în contractul de voluntariat să se precizeze rolul, programul şi limitele de competenţă stabilite şi agreate de comun acord. Voluntarii vor beneficia de o formare de minimum opt ore înainte de a-şi începe activitatea în cadrul unităţii de educaţie antepreşcolară. De asemenea, fiecare voluntar va prezenta un certificat medical din care să rezulte că nu se află în evidenţele medicale cu boli transmisibile şi este apt să desfăşoare activităţi cu copii.

Iniţiatorii proiectului de hotărâre propun şi ca finanţarea acestor unităţi organizate în sistem public să se poată face din următoarele surse: bugete ale consiliilor locale (pentru acoperirea cheltuielilor de personal pentru personalul didactic şi nedidactic şi a cheltuielilor de organizare şi funcţionare a creşei, inclusiv pentru grupele/structurile din grădiniţe şi centre de zi), sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, contribuţii lunare ale părinţilor/reprezentanţilor legali, donaţii, sponsorizări şi alte surse legal constituite.

Proiectul de act normativ va fi în dezbatere publică pe site-ul MMFPS până în 19 octombrie.

GALERIE FOTO