Aproximativ 20% dintre punctele de prelevare a apei subterane din România au indicat proporţii de peste 25 de mg de nitraţi la litru. Este de peste 10 ori mai mult decât cantitatea care se găseşte în mod natural în apă.

Statele membre ale UE, printre care şi România, se confruntă în continuare cu problema nitraţilor din apele subterane, la mai bine de 10 ani de când Comisia Europeană a adoptat un Regulament privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole (91/676/CEE).

România este la mijlocul clasamentului în ceea ce priveşte concentraţia de nitraţi din apă. Potrivit unui raport al Comisiei Europene cu privire la punerea în aplicare a Directivei 91/676/CEE, 20% dintre punctele de prelevare a apei subterane din România au indicat proporţii de peste 25 de mg de nitraţi la litru. În UE-27, 14,4 % din staţiile de monitorizare a apelor subterane au înregistrat valori de peste 50 mg nitraţi la litru, iar 5,9 % au înregistrat valori între 40 şi 50 mg.

Ţările unde apa are cea mai mică cantitate de nitraţi

Cele mai scăzute concentraţii de nitraţi au fost identificate în Finlanda, Suedia, Letonia, Lituania şi Irlanda. La polul opus, cele mai ridicate concentraţii se înregistrează în Malta şi Germania. Procentajul staţiilor care au înregistrat valori de peste 50 mg a fost mai mare pentru apa freatică de la adâncimi de 5-15 m decât pentru corpurile de apă freatică de adâncime, deşi diferenţele dintre nivelurile înregistrate pentru apele subterane au fost mici.
Cum apar nitraţii în apă

În mod natural, în zonele neafectate de intervenţia umană, nitraţii se găsesc în sol in cantităţi între 0-2,5 mg/L – conform EPA (United States Environmental Protection Agency), OMS (Organizatia Mondiala a Sănătăţii) şi IARC (International Agency for Research on Cancer). O depăşire a acestui prag indică faptul că îngrăşămintele folosite în agricultură s-au dizolvat în apele ploilor şi zăpezilor ce se topesc şi au ajung în sursele de apă, iar de aici, în paharele tuturor. Mai precis, nitraţii apar prin mineralizarea substanţelor organice azotoase provenite de la plante şi animale. O parte din aceste substanţe sunt absorbite de rădăcinile plantelor şi au rol de materie primă pentru sinteza proteinelor şi altor compuşi cu azot. Aplicarea incorectă sau excesivă a îngrăşămintelor chimice duce la surplus care contaminează pânza freatică, regăsindu-se în râuri, lacuri sau în apele subterane.

Ce efect au nitraţii asupra sănătăţii

Odată ingeraţi prin apă sau alimente contaminate, nitraţii se transformă în nitriţi în urma contactului cu microflora bacteriană a stomacului. Efectele ingerării unei cantităţi de nitraţi peste limita admisă pot fi: hipertensiune, disfuncţii ale sistemului circulator şi ale glandelor tiroide, cefalee, urticarii, intoxicaţie, cianoză severă, în timp, chiar şi unele tipuri de cancer. Nou-născuţii sunt cei mai vulnerabili în ceea ce priveşte contaminarea cu nitraţi, deoarece flora lor microbacteriană nu este încă dezvoltată pentru a lupta cu aceştia. Pot apărea astfel probleme gastrice, diaree infecţioasă, urticarii si iritaţii sau chiar methemoglobinemie, o afecţiune ce se manifestă întâi prin probleme respiratorii, ducând rapid la asfixiere.

Cum puteţi testa calitatea apei acasă

Îmbuteliatorul AQUA Carpatica oferă românilor interesaţi de calitatea apei pe care o consumă un test al purităţii apei, ce pot fi găsite în lanţurile mari de magazine, la promoteri. Magazinele sunt: Carrefour, Cora, Auchan, Kaufland, Mega Image.

Testul este o bandă de hârtie care are în vârf un indicator sensibil tratat pentru recunoa?terea valorii nitraţilor din apă. El se introduce în apa testată (de adâncime – fântâni, de suprafaţă – râuri, lacuri, izvoare, apă de robinet sau ape îmbuteliate) timp de două secunde, se scoate, iar după 1 minut puteţi observa cum îşi schimbă culoarea. Compara?i cu grila de culori de pe ambalaj ?i observa?i în ce prag se încadrează în ceea ce priveşte cantitatea de nitraţi. Ulterior, puteţi înscrie valoarea şi a aplicaţiei de Facebook "Testul purităţii„ sau pe siteul dedicat campaniei, alături de locul în care aţi făcut testul şi tipul de apă testată. Fiecare test înregistrat contribuie la completarea hărţii nitraţilor şi poate fi vizualizată de oricine este interesat de curăţenia apelor pe care le consumă. Sursa: romaniatv.net

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un simplu „Click” - „Îmi place”, comunității noastre de cititori de pe pagina de Facebook.

GALERIE FOTO