Primele cercetari în privința legaturilor teroristului cu Securitatea au început imediat după Revoluția din 1989, în baza unui raport realizat de colonelul Sergiu Nica.

În 1998, Parchetul General a relansat ancheta, iar generalul  Dan Voinea în urma informațiilor cuprinse în raportul lui Nica, a deconspirat persoanele de contact ale lui Carlos în România comunistă, demnitari români la cel mai înalt nivel: generalul Iulian Vlad, șeful fostei Securități, generalul Nicolae Pleșiță, șeful Departamentului de informații externe al fostei Securități, Tudor Postelnicu, fost ministru de Interne și fost șef al DSS.

Departamentul Securității Statului (DSS) și Direcția de Informații Externe (DIE) îi ofereau teroristului bani, arme şi refugiu, cerându-i în schimb să lichideze adversarii politici fugiți în Occident.

De câte ori ateriza în Bucureşti, ofiţerii Unității Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA) care aveau misiunea să-l rețină,  erau trimişi de şefii lor în vacanță, să se bronzeze pe malul Mării Negre, pentru a evita „disconfortul” unei întâlniri cu Șacalul.

Astfel, în prezența generalului magistrat Dan Voinea, șeful secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General al României, a domnlui Jean-LouiseBruguire, prim vicepreședintele Camerei de Instrucție al Tribunalului de Mare Instanță din Paris, domnului Rioud Jean Francois, căpitan de poliție la D.S.T.  și a domnului Patrick Martin, căpitan de poliție de la Brigada Criminală de la  D.R.P.J. din Paris, Tudor Postelnicu explica legăturile între fostele structuri de Securitate și Carlos Șacalul.

Însuși Nicolae Ceaușescu era direct interesat de subiect, dând undă verde la primele legături dintre viitoarele părți contractante. Vezi integral pe clujulcultural.ro.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un simplu „Click” - „Îmi place”, comunității noastre de cititori de pe pagina de Facebook.

GALERIE FOTO