Directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Florinela Georgescu, ne-a explicat de ce lunile iulie şi august nu au fost secetoase, aşa cum s-a anunţat în prognoze. Aceasta şi-a exprimat şi revolta faţă de noianul de mesaje injurioase pe care le primesc meteorologii.

Dna director executiv Florinela Georgescu, prognoza pe vară anunţa lunile iulie şi august foarte secetoase şi totuşi a cam plouat. Care este explicaţia? Da, am anunţat secetă pe estimarea aceea sezonieră care vine de la Centrul European de la Reading, din Anglia, şi care are un grad de realizare de 60%. De aceea se recomandă ca toată lumea să urmărească prognozele pe intervale mai scurte, cum ar fi cele pe două săptămâni. Sunt ţări care nici nu fac publice prognozele sezoniere tocmai pentru că probabilitatea este destul de redusă.

Meteorologia este o ştiinţă în dezvoltare, nu trebuie neapărat să spânzurăm meteorologii că nu au ieşit estimările. Dvs. nu ştiţi ce mesaje primim aici, prin poştă, prin telefoane, ce injurii ni se aduc... Toată lumea simte nevoia să aibă o părere pe care să şi-o exprime într-un limbaj cât mai colorat. Sunt de acord că oamenii chiar au avut probleme, li s-au stricat culturile agricole, gospodăriile... Fenomenele extreme, greu de anticipat Ce legătură are imprevizibilitatea vremii cu schimbările climatice ? Manifestările pe care le asociem modificărilor climatice scad gradul de predictibilitate, mai ales în cazul fenomenelor extreme, care cauzează pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti. Respectivele fenomene apar mai frecvent şi cu o intensitate mai mare şi sunt mai greu de anticipat. Mai există şi contribuţia factorului natural pentru că există şi o variabilitate climatică naturală. De exemplu, se ştie că în anii în care oscilaţia sudică, acel celebru El Nino, nu se manifestă, predictibilitatea pe durată lungă este mai scăzută, iar prognozele sunt mai proaste.

În România, zonele secetoase ar putea deveni umede Cum vor afecta modificările climatice ţara noastră? Trebuie să învăţăm să ne adaptăm, să trăim cu realitatea acestor fenomene extreme care pot apărea din ce în ce mai des şi pot fi mai puternice. Trebuie să ne aşteptăm la modificări ale regimului precipitaţiilor. Dacă locuim într-o zonă tradiţional secetoasă, s-ar putea să nu mai fie aşa la o schimbare a regimului temperaturilor, să fie mai frecvente verile caniculare. Este necesar să ne schimbăm anumite obiceiuri, să avem o politică adecvată în construcţii, să nu ne mai facem case în albia inundabilă a râurilor, să nu mai defrişăm, să ne pregătim corespunzător pentru perioadele în care ştim că localitatea noastră este vulnerabilă la viscol. "Ca efecte, vijelia este asemănătoare cu tornada. Ea înseamnă rotirea bruscă a vântului, ceea ce determină mişcări de forfecare care produc distrugeri materiale puternice şi chiar victime.", FLORINELA GEORGESCU, director executiv al ANM "Microtornadele intră în aceeaşi categorie a fenomenelor extreme care apar tot mai des în ţara noastră.", FLORINELA GEORGESCU sursa: sursa: ziarulring.ro

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un simplu „Click” - „Îmi place”, comunității noastre de cititori de pe pagina de Facebook.

GALERIE FOTO