Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis miercuri că un medic angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea de funcţionar public, în consecinţă el poate fi inculpat pentru săvârşirea infracţiunilor de corupţie.

Instanţa supremă a dat această decizie, după ce a fost sesizată de Curtea de Apel Târgu Mureş pentru rezolvarea unei probleme de drept într-un dosar penal, în care un medic chirurg a fost trimis în judecată pentru luare de mită.
 
Avocaţii medicului au cerut ca judecătorii de la ÎCCJ să pronunţe o hotărâre prealabilă în vederea rezolvării de principiu a modalităţii de interpretare a dispoziţiilor art. 175 din Codul penal, respectiv dacă medicul chirurg angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate, trimis în judecată sub acuzaţia săvârşirii infracţiunii de luare de mită prevăzută de dispoziţiile art. 289 alin.1 din Codul penal, se încadrează în categoria funcţionarilor publici prevăzută la art. 175 lit. c din Codul penal sau în categoria funcţionarilor publici prevăzută la art. 175 alin. 2 din Codul penal.

În timpul procesului de la Curtea de Apel Târgu Mureş, reprezentantul Parchetului a susţinut că medicul, care are statutul de angajat, se încadrează în categoria funcţionarilor publici prevăzută la art. 175 alin. 1 lit.c din Codul Penal şi va răspunde pentru săvârşirea infracţiunilor de corupţie, în vreme ce art. 175 alin. 2 din Codul Penal se referă la persoane care desfăşoară profesiuni liberale în mod independent.

ÎCCJ a admis sesizarea Curţii de Apel Târgu Mureş şi a stabilit că 'medicul angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate, are calitatea de funcţionar public în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin.1 lit. b teza a-ll-a din Codul penal'.

Potrivit art. 175 alin.1 lit. b teza a-ll-a din Codul penal, 'Funcţionarul public exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură'.

Decizia este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

În luna ianuarie 2014, Curtea Constituţională a României a declarat ca fiind neconstituţională Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative (actualul Codul penal şi noul Cod penal).

Prin acea lege, din categoria funcţionarilor publici şi a funcţionarilor erau înlăturaţi preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţate de la bugetul de stat.

De asemenea, CCR a admis ca fiind neconstituţional şi articolul unic din Legea pentru modificarea art.253 indice 1 din Codul penal, care înlătura funcţionarii publici din sfera subiecţilor activi a infracţiunii de conflict de interese şi care excepta din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea şi semnarea actelor administrative, precum şi cele care privesc creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară şi profesională.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un simplu „Click” - „Îmi place”, comunității noastre de cititori de pe pagina de Facebook.

GALERIE FOTO