Modificările aduse Codului Muncii, promulgate astăzi de președintele Klaus Iohannis, conțin noutăți importante legate de salariile angajaților temporari și de modul în care se calculează zilele de concediu.

Referitor la salariații temporari, Codul Muncii introduce obligativitatea unui salariu similar celui primit de un angajat pe perioada nedeterminata care desfășoară o slujbă similară.

Proiectul de lege adoptat de Camera Deputaţilor stabileşte introducerea la articolul 92 a două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins:

- (3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar.

- (4) În măsura în care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luându-se în considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de muncă şi care prestează aceeaşi muncă sau una similară, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul utilizatorului.

Cu privire la concediul de odihna, au existat in ultimii ani interpretari diferite ale angajatorilor privind durata concediului de odihna la care are dreptul un salariat atunci cand acesta se afla in incapacitate temporara de munca pentru o perioada mai lunga.

Odata cu modificarile promulgate astazi, Codul muncii recunoaste reglementarile europene care prevad ca perioada de incapacitate temporara de munca NU afecteaza concediul de odihna.

Modificările de la articolul 145 din Codul Muncii stabilesc urmatoarele:

- (2) "durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile"

- (4) "la stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată".

Concret, noile reglementari prevad ca durata concediului medical sa nu afecteze durata concediului de odihna. In plus, dacă staţi acasă pentru că vi s-a îmbolnăvit copilul, atunci acea perioadă se consideră perioadă de activitate prestată;

La alineatul 5 se menţionează că, în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.

În plus, alineatul 6 prevede că salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.

Salariatii care, din motive justificate, nu-și vor putea lua integral sau parțial concediul de odihnă la care aveau dreptul într-un an, angajatorii vor fi obligați să acorde zilele neluate neefectuat într-o perioadă de 18 luni, începand cu anul următor.

Absentele nemotivate de la serviciu și concediile fără plată vor fi scăzute din vechimea în munca. Excepție vor face concediile fără plata pentru formare profesională. Sursa: realitatea.net

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un simplu „Click” - „Îmi place”, comunității noastre de cititori de pe pagina de Facebook.

GALERIE FOTO