Când se schimbă ora? Weekendul acesta trecem la ora de iarnă. Astfel în noaptea de 24 spre 25 octombrie, ora 4.00 dimineața va deveni ora 3.00. Prin urmare, duminică vom dormi mai mult cu o oră.

Practic ziua de 25 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului. Trecerea la ora Europei Orientale, ora oficială de iarnă, nu va modifica mersul trenurilor în vigoare până la 26 octombrie.

De asemenea, în fiecare primavară, în ultima noapte de sâmbătă spre duminică a lunii martie, trecem la ora de vară. În acest fel, se foloseşte lumina naturală pentru o perioadă ceva mai lungă de timp, pe parcursul unei zile.

Ora de iarnă este ora legală oficială standard şi este legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea țărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an și aprilie a anului următor.

Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărui scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră.

Cel care a gândit prima dată ca posibilă introducerea acestui tip de orar convenţional a fost un neo - zeelandez pe numele său Hudson în anul 1898.

Efectele asupra sănătăţii a trecerii la ora de iarnă

Trecerea la ora de iarnă poate afectea şi efecte periculoase, atrage atenția medicul Tudor Ciuhodaru, care le și enumeră:

1. Creşte riscul de infarct cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei, în special la persoanele tinere, active profesional;

2. Creşte riscul suicidar. Timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei vulnerabilitati psihoemotionale.

Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţioneaza prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii. Acestea se asociază expunerii prelungite la lumina şi modificări în secreţia melatoninei cu efect asupra reglării ritmului circadian (somn-veghe), explică medicul Ciuhodaru.

Acesta enumeră și modificările care apar:

a) cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburari de ritm cardiac;

b) neuropsihice: modificări ale calitătii somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglari afective sezoniere şi ideaţie suicidară.

Doctorul Tudor Ciuhodaru, atrage însă atenția că sub aceasta simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine sa fiţi evaluaţi corespunzător de catre un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.

Nu toate ţările trec la ora de iarnă

Nu toate ţările folosesc în acest moment ora de vară, ci doar 70 de ţări din întreaga lume. În plus, nu toate ţările au aceleaşi perioade pentru schimbarea orei de vara!

Ora de vară şi ora de iarnă au un rol important în calculele astrologice. Ora de vară a fost reintrodusă în anul 1979 şi recalculată în 1997, dar a funcţionat şi la mijlocul secolului XX. În programele de astrologie, ora de vara apare sub numele "Daylight Saving".

O oră în plus de somn

Modificarea fusului orar, prin revenirea la ora oficială, GMT, se face din raţiuni ce ţin şi în cazul schimbării orei de vară: dacă atunci era necesară adaptarea programului de muncă la condiţiile de lumină naturală, care vara se găseşte în abundenţă, în acest caz, iarnă, nu se face decât o revenire la ora oficială mondială, cea pe care noi o numim ora de iarnă.

Efecte negative - astenia de toamnă

Pentru alte persoane însă apar şi efecte negative la trecerea la ora de iarnă: insomniile, oboseală, nervozitatea sau depresia sunt doar câteva dintre efectele secundare ale revenirii la ora de iarnă, care o să se producă în noapte de sâmbătă spre duminică, când ceasurile noastre vor fi date cu 60 de minute în urmă.

Eşti obosit, deprimat şi tot timpul fără energie? Astenia de toamnă este de vină. Cum o învingem?

Schimbările orare, fie înainte, fie înapoi nu sunt private de modificări psihico-fizice. Acesta este momentul în care se instalează Seasonal Affective Disorder, sau astenia de toamnă, care loveşte de obicei femeile între 30 şi 40 de ani.

Simptomele sunt diferite de la o persoană la altă, însă printre cele mai frecvente se numără dificultatea în a se trezi dimineaţă, stări de rău general, astenie, nervozitate generală.

GALERIE FOTO