Meteorologii şi specialiştii climatologi spun că întreaga planetă a intrat într-o eră în care anotimpurile de schimbă, precizând şi motivul care a adus peste România, în plină iarnă, temperaturi de peste 20 de grade Celsius, iar în toiul primăverii, zăpadă abundentă şi ger năprasnic.

Sunt date statistice care arată că, în Europa, primăvara se declanşează în ultimii ani mai repede, în medie, cu o săptămână.

„Luna ianuarie 2018 a fost cu peste 2 grade mai caldă decât media lunilor ianuarie din intervalul 1981 – 2010 şi cu peste 3 grade mai caldă decât media lunilor ianuarie din intervalul 1961 – 1980. Avem o evoluţie care înseamnă o creştere a temperaturilor şi iarna, ne-a determinat să creştem intervalul de referinţă de la cel vechi la cel nou. Există statistici care arată că primăvara se declanşează în ultimii ani mai repede, în medie, cu o săptămână la nivelul Europei. În Marea Britanie, chiar cu două săptămâni mai devreme”, a spus, la interviurile Libertatea Live, Roxana Bojariu, şeful Secţiei de climatologie din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Climatologul a explicat că aceste schimbări au loc pe întreaga planetă din cauza încălzirii globale, iar efectele se resimt în fiecare an, din ce în ce mai puternic, şi în România. De exemplu, de Crăciun au fost maxime de peste 14 grade Celsius, în condiţiile în care temperatura medie multianuală a lunii decembrie este sub zero grade.  În februarie, când temperatura ar trebui să fie, în medie,  minus 1 – minus 2 grade Celsius, în judeţul Dolj s-au înregistrat +21 de grade Celsius. În toate cele trei luni din această iarnă, abia dacă a nins de câteva ori, iar zăpada a fost repede topită de ploile care au urmat.

„O declanşare mai rapidă a primăverii, datorită temperaturilor din ce în ce mai mari, inclusiv iarna, determină o defazare a ciclurilor naturale. Avem în faţă o perioadă în care nu e de ajuns să reducem emisiile, deşi e absolut necesar, dar nu suficient, Trebuie să ne şi adaptăm la schimbările pe care deja le-am produs. Deci, pe de-o parte, să ne cuplăm economiile de carbon şi de emisii în atmosferă a gazelor cu efect de seră, iar pe de altă parte, să ne adaptăm şi să încercăm să găsim soluţii”, a precizat climatologul Roxana Bojariu.

Dar când toată lumea se bucura de venirea primăverii şi unii deja începuseră să-şi facă planuri pentru vacanţa de Paşte, mai multe valuri de ger şi ninsori au lovit România. Pe 1 martie, în Bucureşti s-au înregistrat minus 22 de grade Celsius, devenind astfel cea mai friguroasă zi de primăvară din istorie. Iar acum, la finalul lunii, în multe zone din sudul ţării a nins în 24 de ore cât nu a nins în toată această iarnă.

Psihologul Libertatea spune că diferențele foarte mari de temperatură de la o zi la alta și schimbările majore ale aspectului vremii pot influența și starea de dispoziție psihică, și sănătatea fizică. Cu alte cuvinte, trecerea bruscă de la temperaturi ridicate la unele foarte scăzute sau invers poate genera ceea ce medicii sau psihologii numesc meteosensibilitate de tranziție.

GALERIE FOTO