Deşi au trecut doi ani de când se află în atenţia publicului, iar de aproape un an funcţionează efectiv şi Pool-ul de asigurare a locuinţelor împotriva dezastrelor naturale (PAID), românii nu au tratat cu interes asigurarea locuinţelor. Mai mult, aflăm că nu există încă un termen-limită legal pentru conformare.

După ce a iniţiat în 2008 Legea nr. 260, privitoare la asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva catastrofelor, Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a venit periodic cu câte un comunicat prin care anunţa că termenul-limită de conformare a fost prelungit până la o anumită dată, cel mai recent indicând data de 17 iulie.

Totuşi, conform celor de la PAID, legea nu prevede încă un astfel de termen-limită. De asemenea, MAI se abţine în a se pronunţa asupra legalităţii termenului, precizând însă că a transmis către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) normele de aplicare a Legii nr. 260/2008. Până vor fi publicate normele, este neclar care va fi cuantumul amenzilor, cine le va aplica şi de la ce dată.

Până în prezent, avem asigurate prin PAID sub 6% din numărul total de locuinţe care ar intra sub incidenţa Legii  nr. 260, estimat la 8,3 milioane, ceea ce reprezintă o situaţie cu mult sub aşteptări.
„Din păcate, deşi funcţionăm de aproape un an de zile şi majoritatea românilor a auzit de această poliţă, suntem foarte departe de aşteptări. Românii încă nu conştientizează necesitatea asigurării locuinţelor. Merg pe principiul – nu mi se întâmplă mie. În cazul unor catastrofe, oamenii vor fi neprotejaţi, pentru că statul nu mai are fonduri pentru a-i asigura şi chiar acesta a fost motivul pentru care s-a creat PAID.  Românii ajung mai mult să se intereseze de cum i-ar putea afecta amenzile în caz de neconformare, decât să se intereseze cum s-ar putea asigura“, spune Marius Bulugea, preşedintele PAID.

În cadrul PAID, acţionează 13 societăţi de asigurare. Singurele nume mari din  domeniul asigurărilor de pe plan local care nu se numără printre acestea fiind Allianz-Ţiriac şi companiile deţinute de Vienna Insurance Group (VIG), care oferă poliţe alternative. De regulă, aceste poliţe facultative acoperă şi alte riscuri pe lângă cele catastrofice (cutremur, alunecări de teren, inundaţii), iar acestea sunt oferite şi de către unele societăţi membre PAID. Din decembrie 2010, sunt permise aceste poliţe facultative ca alternativă la asigurarea obligatorie a locuinţelor, deşi până atunci era obligatoriu să ai o poliţă prin PAID.

Aceasta este totuşi o asigurare minimă, în caz de daună despăgubirea mergând până la maximum 20.000 euro, pentru locuinţele cu structura din beton (clasa A), şi până la 10.000 euro, pentru locuinţele din chirpici şi alte materiale similare (clasa B). Preţul acestor asigurări, care sunt valabile un an de zile, este de 20 euro, respectiv zece euro, în funcţie de clasa locuinţei, iar comisionul asigurătorului este de doar 10% (doi sau un euro).

Colaborare slabă cu primăriile
Pe lângă problemele legate de percepţia greşită a populaţiei, mecanismul în sine se confruntă cu diferite bariere şi disfuncţionalităţi. Astfel, până acum, baza de date de la PAID a fost completată cu informaţii despre doar 45% din numărul total de locuinţe, întrucât multe primării nu au transmis datele respective. Cum primăriile nu sunt implicate într-o mai bună promovare a PAID, pentru că nu prea mai au personal şi nici fonduri, acest mecanism funcţionează foarte greu. Aflăm că nici măcar un afiş despre PAID nu există în foarte multe primării.

În unele ţări europene, cum ar fi Olanda, Spania, Elveţia, unde există asigurări împotriva anumitor dezastre de zeci de ani, gradul de conformare este de peste 80-90%, chiar dacă aceste asigurări nu sunt neapărat obligatorii. În schimb, în Turcia, deşi a fost lansat în urmă cu 11 ani un pool de asigurare obligatorie similar cu cel din România, abia 23% din locuinţe sunt asigurate. (DorohoiNews.ro)
 

GALERIE FOTO