Solstițiul de vară, care a avut loc sâmbătă, 21 iunie, la ora 05:42, marchează momentul în care Soarele ajunge la punctul său cel mai nordic față de Pământ, deschizând oficial sezonul estival. Acest eveniment încărcat de simboluri și însoțit de tradiții străvechi anunță totodată începutul scurtării treptate a zilelor, pe măsură ce ne apropiem de solstițiul de iarnă.

Ziua cea mai lungă şi noaptea cea mai scurtă deschid oficial vara astronomică
Vara astronomică debutează oficial sâmbătă, 21 iunie, la ora 05:42, odată cu solstițiul de vară. Fenomenul marchează ziua cu cea mai lungă durată şi noaptea cu cea mai scurtă prezenţă din an, după ce axa Pământului ajunge la înclinaţia maximă către Soare.
Acest eveniment astronomic anual are loc atunci când axa de rotație a Pământului este înclinată cel mai mult către Soare. În acel moment, astrul se află la cea mai înaltă poziție pe cer din tot anul, iar lumina sa cade perpendicular pe Tropicul Racului.

Din punct de vedere ştiinţific, solstițiul de vară marchează începutul verii astronomice, iar acest eveniment este un reper important în calendarul solar şi semnalează faptul că, de acum înainte, zilele vor începe treptat să se scurteze, până la solstițiul de iarnă din decembrie.

Tradiţii şi ritualuri ancestrale
Din vremuri străvechi, solstițiul de vară a fost marcat de ritualuri şi festivaluri dedicate Soarelui, luminii şi fertilităţii. În România, ziua este apropiată de sărbătoarea tradițională a Sânzienelor, care celebrează frumusețea şi renaşterea naturii.

În ziua de Sânziene se împletesc coroane din flori galbene şi se aruncă pe acoperişuri. Dacă rămân acolo, atunci acesta este un semn de noroc şi sănătate. În unele zone din ţară se aprind focuri ritualice, iar tinerii sar peste ele pentru a atrage norocul.

La Stonehenge, monument megalitic preistoric situat pe Câmpia Salisbury, în comitatul Wiltshire, Anglia, mii de oameni se adună în zori zilei de solstițiu pentru a urmări răsăritul soarelui printre pietrele megalitice. Monumentul este aliniat perfect cu soarele în ziua solstițiului. Este un ritual spiritual, adesea legat de neopăgânism şi tradiţii celtice.

Iar în ţările scandinave şi în Germania, solstițiul este sărbătorit cu festivaluri numite «Midsommar» sau «Johannistag». Se aprind focuri de tabără care simbolizează soarele şi alungarea spiritelor rele, iar oamenii poartă cununi de flori, dansează şi participă la jocuri tradiţionale.

De altfel, Midsommar este o sărbătoare populară în ţările nordice (Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda) ce marchează solstițiul de vară, în timp ce Johannistag (Ziua Sfântului Ioan) este o sărbătoare religioasă creştină, celebrată pe 24 iunie, care comemorează naşterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Explicaţia astronomică şi semnificaţia termenului
Din punct de vedere astronomic, solstițiile sunt momentele din an când declinaţia Soarelui atinge valorile extreme: maximă pozitivă (la solstițiul de vară) şi maximă negativă (la solstițiul de iarnă). Aceste poziţii corespund celor mai mari, respectiv celor mai mici unghiuri pe care razele solare le formează cu orizontul la amiază.

Fenomenul apare datorită înclinării axei de rotație a Pământului în raport cu planul orbitei sale (ecliptica), iar la momentul solstițiului de vară Soarele ajunge la aproximativ 23°27′ nord de ecuatorul ceresc, descriind mișcarea zilnică de-a lungul unui cerc paralel cu ecuatorul, cunoscut sub numele de Tropicul Racului.

Denumirea de solstițiu provine de la faptul că, la această dată, are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Soarele, aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, face ca durata zilei să atingă cea mai mare valoare anuală, respectiv 15h 32m, durata nopții fiind de numai 8h 28m, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

GALERIE FOTO