În prima ședință fără miniștrii PSD, Guvernul condus de Ilie Bolojan a schimbat regulile pentru aducerea muncitorilor străini în România.

O ordonanță de urgență simplifică procedurile pentru angajatori, dar introduce și reguli mai stricte pentru protejarea lucrătorilor. Autoritățile spun că măsura ar urma să rezolve problemele din sistem, de la blocaje birocratice, care țineau companiile străine pe loc luni de zile, până la abuzurile din recrutare.

În ultimii ani, numărul lucrătorilor străini care au venit din afara Uniunii Europene ca să muncească în România a tot crescut. Cu toate acestea, legislația privitoare la angajarea lor aici era neclară, pe alocuri, și greu de aplicat.

Noua ordonanță de urgență corectează aceste probleme. Una dintre cele mai importante schimbări este apariția unei platforme unice, WorkinRomania.gov.ro.

Practic, toate procedurile, de la recrutare până la obținerea avizelor, vor fi gestionate digital, într-un singur loc. Asta înseamnă mai puțină birocrație pentru angajatori.

Ioana Dogioiu, purtător de cuvânt al Guvernului: „Va fi instituit un depozit financiar, un mecanism de protecție preventivă obligatorie, care garantează acoperirea costurilor aferente repatrierii, sprijinului acordat lucrătorilor aflați în situații de risc și executării amenzilor aplicate agențiilor de plasare care nu își îndeplinesc obligațiile legale.”

Agențiile de recrutare vor fi obligate să depună o garanție financiară, pentru a acoperi eventuale probleme, de la repatrierea muncitorilor până la sancțiuni sau chiar abuzuri.

În același timp, contractele muncitorilor străini vor fi standardizate și traduse, astfel încât să poată înțelege condițiile în care vin să lucreze în România și să nu fie înșelați. Mai mult decât atât, toate costurile vor fi suportate de angajator, iar muncitorilor le este interzis să plătească taxe sau comisioane.

Melania Pop, reprezentant al unei agenții de recrutare: „Eu, agenția de recrutare, îmi asum toate riscurile sosirii muncitorului în România, cât și toate riscurile care țin de căutarea unui nou loc de muncă, dacă nu confirmă, dacă nu e mulțumit, o repatriere în cazul unui deces, un bilet de avion ca să fie trimis înapoi în Asia, în cazul în care el nu este mulțumit sau nu se potrivește locului de muncă, iar toate aceste costuri, pentru mine, compania de recrutare, înseamnă asumarea unor riscuri mai mari și, implicit, o sumă mai mare pe care eu o cer angajatorului.”

În paralel, statul va introduce o listă oficială a domeniilor în care România duce lipsă de angajați. Lista va fi actualizată periodic și va ghida direct aducerea de muncitori din afara Uniunii Europene, în funcție de nevoile reale din economie.

Specialiștii spun că măsura era necesară pentru a reduce birocrația, care descurajează companiile.

Elena Antoneac, specialist HR: „Când companiile trebuie să aștepte aproape un an ca să își aducă echipele în România, consideră că sistemul este prea birocratic și renunță. Nu vorbim doar despre muncitori, ci și despre echipe de management. Sperăm ca această problemă să fie rezolvată.”

Schimbările vin într-un moment în care România depinde tot mai mult de forța de muncă din afara țării. Pentru acest an, autoritățile au stabilit un număr maxim de 90.000 de lucrători străini.

GALERIE FOTO