Mihai Răzvan Ungureanu intră în istorie drept prim-ministrul cu cel mai scurt mandat al României, cu un interval de nici trei luni în care nu a apucat să adopte nicio măsură importantă şi nici nu a putut să acumuleze rezultate de care să se folosească în momentul lansării unei platforme politice.

Instalat la conducerea Guvernului la 9 februarie, Ungureanu şi-a pregătit în acest inteval un bilanţ al celor 100 de zile pe care însă nu a mai apucat să îl prezinte în Parlament, iar moţiunea de cenzură depusă de opoziţie nu i-a permis decât să justifice deciziile în problemele legate de Cupru Min şi Chevron.

În scurta perioadă în care s-a familiarizat cu sălile Palatului Victoria, Ungureanu a fost pus în faţa presiunii politice pentru alocarea de bani către primării şi îndeplinirea doleanţelor UDMR pe linie de învăţământ, în faţa cărora a cedat după ce a încercat mediatic să lanseze ideea că se străduieşte să reziste eroic.

GALERIE FOTO