Pentru prima dată în istoria democrației post-decembriste, România are în față o alegere istorică: președintele român sau președintele de o altă naționalitate. Dacă pentru turul I sunt anunțați nu mai puțin de 14 candidați, turul II se prefigurează a fi o luptă între premierul Victor Ponta și Klaus Iohannis, candidatul minorității germane în România.

Ce implicații ar avea alegerea unui președinte de altă naționalitate decât cea română? De ce e important ca șeful statului să fie român? Alegătorii trebuie să găsească răspunsul la aceste întrebări până pe 16 noiembrie.

Accesul la informații clasificate de siguranță națională

Președintele României are acces nelimitat la toate informațiile clasificate privind siguranța națională a statului român. Prin urmare, un minoritar care a ar ajunge în această funcție ar avea acces direct la toate acțiunile întreprinse de serviciile de informații și de alte instituții de apărare pentru prevenirea unor acțiuni de segregare sau autonomie realizate de exponenții unor minorități naționale.

Conducerea Consiliului Național de Apărare a Țării și a Armatei Române

Potrivit art. 92, alineatul 1 din Constituție, Președintele României conduce Consiliul Suprem de Apărare a Țării. În acest for se iau cele mai importante decizii strategice privind siguranța națională, inclusiv împotriva unor acțiuni subersive din partea unor extremiști aparținând unor etnii minoritare.

Reviziuirea Constituției și unitatea statului român

România se află în plin proces de revizuire a Constituției. Un subiect sensibil, deschis de unele minorități este legat de articolul 1 care prevede că ” România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”. Există un mare semn de întrebare în ce măsură un Președinte din partea unei minorități etnice va mai garanta menținerea acestui articol esențial pentru unitatea statului român!

Statutul minorităților și problema autonomiei

Este natural ca un președinte din partea unei minorități naționale să fie mai apropiat de minorități în spirit, gândire și aspirații. Iar una dintre aspirațiile cele mai importante ale minorităților este cea a autonomiei teritoriale. Până în prezent, indiferent de pozițiile exprimate de reprezentanții minorităților din diversele funcții publice, a existat mereu o instanță superioară care garanta caracterul unitar al statului: președintele României. Cine va mai oferi această garanție dacă președintele statului nu va fi român?

Schimbarea politicii externe regionale a României

Inevitabil, un minoritar manifestă afinități naturale față de statul său de origine. În cazul de față, cei doi candidați minoritari, dacă ar ajunge în fruntea statului ar putea înclina politica externă a României către linia urmată de Germania sau Ungaria. Ambele state au avut o politică mai favorabilă față de Rusia, din cauza dependenței de resursele naturale. O reorientare a României către Rusia ar putea afecta sensibil relațiile cu partenerii tradiționali.

Va accepta o majoritate de 90% să fie condusă de un minoritar?

România a avut mereu o politică pro-minorități, acordând drepturi și libertăți extinse pentru toate grupurile etnice de pe teritoriul său. Însă, 90% din populația țării noastre este reprezentată de români. Ar putea această majoritate uriașă, după toate drepturile acordate minorităților, să cedeze și cea mai înaltă funcție din stat? (Acest material reprezintă punctul de vedere al PSD Botoșani)

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un simplu „Click” - „Îmi place”, comunității noastre de cititori de pe pagina de Facebook.

GALERIE FOTO