Obiceiul multor studenţi de a face nopţi albe înaintea examenelor pentru „a îngrăşa porcul în ajun" prezintă o serie de riscuri pentru sănătate, avertizează cotidianul britanic „The Guardian".

Ce student, fost sau actual, poate spune cu mâna pe inimă că măcar o dată nu i s-a-ntâmplat să piardă nopţile? Şi nu la vreo petrecere, cu paharul în mână, cum s-ar putea crede, ci cu burta pe carte, înaintea unui examen important, a unuia mai dificil sau pur şi simplu înaintea unui test pentru care nu a învăţat de fapt tot semestrul.
Aceasta este întrebarea de la care a pornit ziarul britanic „The Guardian" în prezentarea unui studiu care explică ce se întâmplă, de fapt, în corpul uman dacă acesta nu este lăsat să doarmă.

O experienţă de coşmar după o greşeală minoră
De multe ori, studenţii privesc „nopţile albe" ca pe un rău necesar şi inevitabil în faţa unei ameninţări „groaznice", precum termenul de predare ori de prezentare a unei disertaţii care poate să confirme ori să dărâme valoarea academică a unui student.

Ultimele retuşuri la un proiect pentru care ai lucrat luni în şir, precum cel de licenţă, se pot transforma uşor într-un calvar alimentat cu cofeină, mai ales dacă descoperi pe ultima sută de metri că ai greşit undeva şi că trebuie să refaci în câteva zile documentaţia pe care ai scris-o anterior în decursul câtorva săptămâni.
„Încă am coşmaruri de la întâlnirea finală cu profesoara coordonatoare de proiect, trei zile înainte de termenul de predare a lucrării. Ea m-a informat pe un ton relaxat că tot ce făcusem în ultimele trei luni nu fusese decât o pierdere de timp. Greşeala era minoră, dar 20 de pagini au mers direct la gunoi, iar eu aveam 72 de ore să mai fac ceva pentru a salva proiectul", povesteşte în „The Guardian" britanicul David Cox, student la Neuroştiinţe şi freelancer. În CV-ul acestuia apare şi faptul că i-a luat un interviu atletului jamaican Usain Bolt.

Degenerarea neuronilor, un pericol
Tot David Cox avertizează că un stil de viaţă care presupune privarea de somn pe o perioadă îndelungată (trei până la cinci ani, cât durează studiile universitare de licenţă, plus masterat) poate avea consecinţe drastice pentru tot restul vieţii. Ar putea chiar, arată noi cercetări, să declanşeze un ciclu de degenerare a neuronilor. Un profesor de medicina somnului din Boston (Massachussetts, SUA), Susan Redline, a descoperit, scrie „The Guardian", că există legături între lipsa de somn şi debutul tulburărilor neuropsihiatrice, precum anxietatea ori depresia bipolară.
Forţarea organismului să rămână treaz afectează, de asemenea, tensiunea arterială şi nivelul de inflamare la nivel celular, ceea ce înseamnă o sensibilitate crescută la boli de inimă şi cancer. Acestea sunt însă efectele pe termen lung.

Stare euforică de scurtă durată
Consecinţele imediate? Cercetări recente ale universităţilor americane Harvard şi Berkeley au scos la iveală un nou efect secundar foarte periculos al unei nopţi pierdute: o stare euforică de scurtă durată. Atunci când sari peste o noapte de somn, circuitul neuronal care controlează plăcerea şi recompensa este puternic stimulat, drept pentru care creşte şi nivelul dopaminei din organism. În termeni practici, asta înseamnă că te vei bucura de un impuls în motivaţie, vei avea o atitudine pozitivă şi chiar chef de sex. Dacă ţi se pare însă că asta sună bine, greşeşti.
Nu doar că aceste sentimente sunt de scurtă durată, dar creşterea nivelului de dopamină încurajează, de asemenea, comportamentul impulsiv şi dependenţa. Regiunile creierului responsabile pentru planificarea şi evaluarea deciziilor pur şi simplu intră în vacanţă, ceea ce înseamnă că vei fi excesiv de optimist şi fericit să-ţi asumi tot felul de riscuri.
Cele mai recente cercetări arată şi cum se produc leziunile permanente ale creierului. Este vorba despre „plasticitatea neurală", cu alte cuvinte, despre capacitatea minţii noastre de a se adapta la situaţii noi. Atunci când creierul e forţat să funcţioneze pe baza unui nivel ridicat de dopamină, în mod regulat, pur şi simplu rămâne în acea stare.
Şi uitaţi ideea de a „îngrăşa porcul" chiar în noaptea dinaintea examenului: informaţiile pur şi simplu nu pot rămâne în cap deoarece consolidarea lor se produce în creier în timpul somnului profund. Sursa: adevarul.ro

GALERIE FOTO