În mod tradiţional, medicii români s-au asigurat simbolic pentru malpraxis, însă o nouă lege va face ca sumele plătite de medici, dar mai ales de asigurători în aceste cazuri să nu mai fie deloc simbolice.

În anul 2010, România era condamnată în premieră la CEDO să plătească 20.000 de euro unei femei mutilate de medic după un lifting facial.  În acelaşi an, apărea o statistică dură:  statul român, cel mai condamnat stat din UE la CEDO, pentru încălcarea dreptului la viaţă, care presupune cel mai adesea cazuri de malpraxis şi condiţii improprii de tratament în spitale. De ce ajung românii care sunt victimele unui act medical greşit să îşi caute dreptatea la CEDO? Deseori, Colegiul Medicilor din România (CMR) a fost acuzat că ia partea medicilor implicaţi în astfel de cazuri, asigurătorii că se îmbogăţesc de pe urma poliţelor  obligatorii pentru medici, inclusiv pentru rezidenţi, din 2006,  pentru care nu prea plăteau despăgubiri, iar instanţele de tergiversarea cazurilor, uneori până la prescriere. Mai mult, pe vechea lege, sunt obligaţi să încheie asigurări de răspundere civilă profesională doar medicii aflaţă în contract cu CNAS, deci pacienţii care mergeau la cabinete private nu mai aveau nicio şansă de a fi despăgubiţi decât în instanţă. Dacă înainte malpraxisul era de-abia dovedit şi cu atât mai puţin despăgubit, lucrurile au început să se schimbe şi se vor schimba și mai mult, odată cu introducerea despăgubirilor morale în asigurarea plătită de medici, potrivit unui nou proiect de  lege al MS, care va fi supus dezbaterii publice. 
 
Cine pierde, cine câştigă
În esenţă, noul proiect de lege presupune un efort financiar mai mare pentru medici, despăgubiri mult mai mari acordate de asigurători în caz de malpraxis şi, cel mai important, o mai mare siguranţă pentru pacienţii români. „Din păcate, poliţele medicilor sunt în general la minimum şi se referă doar la daunele materiale, care sunt mult reduse în comparaţie cu cele morale. De exemplu, pentru asistenţi poate să fie şi câţiva euro pe an“,  a declarat Petru Melinte, reprezentant al MS.  Dacă pacienţii vor avea numai de câştigat de pe urma noii legi, nu acelaşi lucru se poate spune despre medici şi asigurători. Pentru că poliţele vor fi mai scumpe, s-a pus problema ca instituţia la care lucrează medicul să suporte o parte din sumă: „Ne dorim foarte mult ca lucrurile să nu explodeze, să ajungem să putem plafona daunele morale. (...) dacă ne apucăm să facem un calcul cu daune morale de 500.000 de euro, asigurările vor fi undeva la zeci de mii de euro, şi societatea în sine nu suportă aşa ceva. Este greu să îl pui pe un medic care câştigă în mod oficial 500 sau 600 de euro să plătească daune de zeci de mii de euro“, a mai spus Petru Melinte.

Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, spune că dacă legiuitorul a gândit acest sistem, medicii se vor supune, dar că „noua asigurare individuală obligatorie de malpraxis nu este o măsură oportună, pentru că este responsabilitatea fiecăruia în parte. În Europa, există ţări unde este obligatorie, dar este plătită de angajator“. Alţi mari câştigători vor fi mediatorii, pentru că, de la 1 august, în cazul producerii unei erori medicale, doctorii şi pacienţii vor fi nevoiţi să apeleze la un mediator înainte de a recurge la instanţă. „Instituțiile își vor putea angaja un corp propriu de avocaţi specializaţi și vor putea folosi medierea într-un mod profesionist“, crede Daniel Olteanu, partener Olteanu&Asociaţii. Pe de altă parte, directorul general al Uniunii Naţionale a Societăţii de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), Florentina Almăjanu, a replicat că, „anul trecut, la asigurările de malpraxis medical, rata daunei pe indicatorii tehnici a ajuns la circa 71%, iar rata cheltuielilor este de aproximativ 30%. Deci pe această linie de business, asigurătorii sunt pe pierdere“.

Acest lucru s-a întâmplat doar în ultimii doi ani, când, potrivit datelor UNSAR de mai sus, vedem că despăgubirile au explodat pur şi simplu. Nu suntem deplasaţi dacă punem această creştere considerabilă de cazuri de malpraxis în legătură cu desfiinţarea a 67 de spitale de către Ministerul Sănătăţii, în aprilie 2011, ne confirmă un vechi angajat al MS. Această mişcare a lăsat milioane de oameni fără asistenţă medicală pe raze de zeci de kilometri şi a supraîncărcat spitalele judeţene, care suferă oricum de lipsă de personal, pe fondul exodului medicilor în străinătate. Şi ajungem astfel la sursa tuturor relelor: sărăcia sistemului sanitar, care îi va afecta, în continuare, tot pe medici şi pacienţi. „În ţara noastră, pentru că lipsurile de bază în unitățile sanitare constituie un aspect frecvent, răspunderea va fi mutată, probabil, pe umerii acarului Paun (a se citi medicul) care odată ce va accepta să trateze/opereze pacientul, va acoperi orice lipsuri ale sistemului“.

Noi sperăm ca poliţele să poată fi susţinute de medici din salariile actuale, nu din plicuri şi alte foloase suplimentare. Petru Melinte, reprezentant MS

200 de cazuri de malpraxis există la nivel naţional, iar majoritatea s-au stins după negocieri, potrivit datelor MS. Sursa: capital.ro

GALERIE FOTO